ANews Buletinul informativ lunar al Agenției Naționale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale

Serie nouă (III.1). Nr. 162, iulie 2021

Calea către reușita școlară

Vă invităm să contribuiți la conturarea inițiativei „Calea către reușita școlară” prin împărtășirea ideilor și practicilor dumneavoastră. Consultarea publică este disponibilă până pe 30/09/2021, în 23 de limbi. Completarea chestionarului durează 20 minute. #NextGenerationEU #education #nooneleftbehind

Este una dintre cele mai importante inițiative care promovează obținerea unor rezultate școlare mai bune de către toți tinerii europeni și face parte din activitatea prin care Comisia Europeană pregătește Spațiul European al Educației – #EuropeanEducationArea.

Este esențial pentru întreaga societate europeană ca mediile de învățare să devină mai echitabile, mai incluzive și mai bine pregătite pentru viitor, orientându-se în același timp către o cultură a bunăstării. Toate aceste transformări devin și mai urgente acum, când pandemia a scos la iveală și, în unele cazuri, chiar a amplificat inegalitățile, lacunele și nevoile existente în sistemele noastre de învățământ.

Astfel, din perspectiva de profesioniști implicați în educație și formare, care credeți că sunt cei mai importanți factori care garantează că toți elevii își pot atinge întregul potențial, indiferent de contextul socio-economic sau de situațiile particulare în care trăiesc?

A se distribui fără moderație! 😊

*) Pentru accesul la chestionar va fi nevoie să folosiți EU-Login și autentificarea pe bază de 2 factori.

Președinția slovenă a Consiliului Uniunii Europene: 1 iulie – 31 decembrie 2021

Începând cu 1 iulie, Slovenia a preluat președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene pentru a doua oară. Slovenia este a treia țară a Trio-ului alături de Germania și Portugalia și va deține președinția Consiliului UE până la 31 decembrie 2021.

Președinția slovenă se va desfășura sub motto-ul “Împreună. Reziliență. Europa.”, având ca priorități consolidarea rezilienței și redresării, întărirea statului de drept și a valorilor europene și creșterea securității și stabilității în vecinătatea Europei.

Tema centrală a președinției slovene în domeniul tineretului va fi participarea tinerilor, cu accent pe incluziunea tinerilor prin intermediul diferitelor spații sociale și civice. De asemenea, președinția slovenă își va prezenta viziunea privind implementarea Strategiei UE pentru tineret printr-un plan de lucru de trei ani și va acorda o atenție specială Dialogului UE cu tinerii și voluntariatului, precum și solidarității transfrontaliere.

Știri. Evenimente. Perspective de învățare

Factual E+ : Fapte, nu vorbe!

Începând cu acest număr al rubricii Factual Erasmus+, ne propunem să punem la dispoziția celor interesați de fapte câteva date privind finanțarea de către programul Erasmus+ a proiectelor de parteneriat strategic (Acțiunea Cheie 2) în România, în perioada 2014-2020.

Trebuie spus încă de la început că, așa cum reiese și din Figura A, bugetul alocat proiectelor de parteneriat strategic (Acțiunea Cheie 2) a fost de aproximativ trei ori mai mic decât bugetul alocat proiectelor de mobilitate (Acțiunea Cheie 1).

Peste 71% din bugetul total merge către proiectele de mobilitate pentru că Erasmus+ este în primul rând un program care își propune să sprijine eforturile țărilor participante de a utiliza în mod eficient talentul și capitalul uman propriu, într-o perspectivă a învățării pe tot parcursul vieții, prin corelarea sprijinului acordat învățării formale, non-formale și informale în domeniile educației, formării și tineretului (Figura B).

De-a lungul celor 7 ani ai programării 2014-2020, bugetele anuale alocate Acțiunii Cheie 2 au crescut de la un an la altul, lucru care s-a reflectat in cresterea numărului de proiecte aprobate și finanțate. Așa cum se poate vedea din Figura C, bugetul plătit în 2020 a fost o dată și jumătate mai mare decât cel din 2014.

Pe cele cinci domenii ale Acțiunii Cheie 2 bugetul total s-a repartizat astfel:

În cazul Acțiunii Cheie 2, peste 51% din fonduri au mers către domeniul Educație Școlară și cel mai mic procent a fost absorbit de domeniul Tineret (9%). Această repartiție este foarte diferită de Acțiunea Cheie 1, unde proiectele de mobilitate din Învățământul Superior au absorbit peste 56% din bugetul total, în timp ce cel mai mic procent de 1% a mers către domeniul Educația Adulților (Figura E).

În numărul următor vom continua analiza repartiției bugetului alocat Acțiunii Cheie 2 pe regiuni de dezvoltare, județe și medii de rezidență.

CONNECTOR 6 - online – 9 - 12 noiembrie 2021

Aflat la a 6-a ediție, CONNECTOR 6.0 își propune să creeze un spaţiu online de interacţiune pentru pasionați și facilitatori ai procesului de învățare non-formală. Evenimentul se adresează tuturor celor interesați de învăţarea interactivă: formatori, facilitatori, lucrători de tineret, cadre didactice din toate sectoarele acoperite de programul Erasmus+: tineret, educaţia adulţilor, educaţie formală (preuniversitară sau universitară), formare profesională (VET).

Connector 6.0 se va desfășura online, pe platforma Zoom, pe parcursul a 4 zile, iar persoanele selectate vor avea posibilitatea să participe la unul din atelierele propuse a căror descriere va fi publicată în curând, pe pagina evenimentului.

Criterii de selecţie:

• implicarea activă în organizația pe care o reprezintă;
• motivaţia personală şi profesională;
• motivația de a împărtăși metodele învățate și a le pune în practică în comunitatea din care provin;
• abilităţi lingvistice, evenimentul se desfășoară integral în limba engleză.

Alte informații:

1. Numărul maxim de participanți din România: 30. Se așteaptă un număr de 100 de participanți din întreaga Europă, iar împărțirea pe ateliere va avea în vedere o distribuire geografică.
2. Participarea NU presupune vreo taxă sau alt cost de participare
3. Toți participanții selectați vor fi contactați individual în vederea selectării atelierului la care urmează să ia parte

Erasmus fără hârtii - SEMNĂTURA ELECTRONICĂ

Încă din 2016, conform aplicării unor reglementări și regulamente la nivel european, instituțiile administrației publice din statele membre trebuie să utilizeze și să accepte semnătura electronică. Din perspectiva implementării cât mai urgente a conceptului Erasmus fără hârtii (”Erasmus without paper” - instrument dedicat inițial învățământului universitar, care urmează să fie extins și către celelalte domenii), ANPCDEFP încurajează toți beneficiarii și colaboratorii să utilizeze alternative și tehnologii care au în vedere simplificarea circuitului documentelor.

Colegii din rețelele de colaboratori (inspectori școlari, coordonatori Erasmus din universități, formatori etc.) sunt rugați să anunțe toate instituțiile pe care le pot contacta din zonele și comunitățile pe care le reprezintă pentru a impulsiona introducerea semnăturii electronice calificate, digitalizarea fiind o prioritate majoră nu numai la nivel Uniunii Europene, dar și la nivelul Guvernului României. Astfel, toată corespondența oficială ocazionată de finanțarea proiectelor de mobilitate, cooperare, solidaritate sau participare la evenimente internaționale va fi mult simplificată și se va derula mai rapid.

Costurile privind obținerea kitului și reînnoirea certificatului digital pentru perioada de implementare a proiectelor finanțate prin programele Erasmus+ și/sau ESC (Corpul European de Solidaritate) pot fi acoperite din bugetele aferente capitolelor Management și implementare proiect/Sprijin pentru organizarea mobilităților.

În România, începând cu aprilie 2020, Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) – pe care îl cunoașteți din interacțiunea cu serviciile 112 sau RO-ALERT – a fost desemnat ca unul dintre prestatorii de servicii de încredere, calificate, pentru gestionarea sistemelor de semnătură electronică care vor fi folosite de instituțiile și autoritățile publice centrale. Intrarea în posesia semnăturii digitale se poate face prin trimiterea unei solicitări la relatiipublice@sts.ro.

Vrei să fii ambasaDOR de învățare? Hai în rețeaua ANPCDEFP! (Termen limită deschis)

Ai urmărit scenele? Sperăm că da. Acum hai și tu pe scenă: o scenă a celor care au simțit emoțiile din proiectele europene de învățare. A celor care au fost voluntari, care au făcut practică într-o altă țară, care au studiat acolo. O scenă a profesorilor care învață de la alți profesori, a elevilor entuziasmați de ceea ce au descoperit, a lucrătorilor de tineret care cresc inițiative. O scenă cu emoții, cu informații, cu încredere, cu inspirație, cu acțiune.

ANPCDEFP caută ambasadori de învățare: elevi, profesori, lucrători de tineret, studenți, voluntari. Oameni care au trăit direct experiența unui proiect european, care simt că așa au învățat și au crescut. Oameni dornici să dea mai departe povestea lor, împreună cu informații despre programele Erasmus+ și Corpul European de Solidaritate. Dacă și tu crezi în învățare, în valorile europene, în bucuria de a descoperi culturi și perspective și în responsabilitatea de a da mai departe, atunci acest rol – de a-i însoți și pe alții în primii lor pași către Erasmus+ și Corpul European de Solidaritate – ți se va potrivi.

Ca ambasador, vei oferi informații de bază despre programele Erasmus+ și Corpul European de Solidaritate, pornind de la propria ta experiență. Vei putea să împărtășești aceste lucruri în diferite contexte și pe diferite canale: în întâlniri cu persoane interesate de proiectele europene, online, în scris, prin filme, articole, podcast, pe Facebook și prin orice modalitate creativă care poate duce informația mai aproape de cei care au nevoie de ea.

Ce trebuie să faci?

1. Să completezi acest scurt formular de înscriere.
2. Să îți scrii povestea de învățare în context european în cca 700 de cuvinte (încearcă să răspunzi, în propriul tău stil, la întrebări precum: cum m-a transformat experiența din proiect? a avut mobilitatea mea impact asupra celor din jurul meu? ce vreau să transmit celorlalți? cum aș putea motiva pe cineva să încerce Erasmus+ sau Corpul European de Solidaritate?).
3. Să ne spui, într-un video de cel mult 1 minut, de ce vrei să fii ambasador.

Articolul/eseul și video-ul trebuie să ajungă la adresa comunicare.an@anpcdefp.ro. Video-ul poate fi trimis prin transfer sau ca link, după ce în prealabil a fost încărcat pe canalul tău de Youtube. Un avantaj: dacă ai de spus o poveste de includere – adică dacă ai fost implicat într-un proiect european care a avut ca prioritate includerea persoanelor cu oportunități reduse sau care a creat resurse pe includere

Ce oferim?

O comunitate. Un cadru de învățare. Resurse. Oportunități de formare. Materiale. Vizibilitate. Climat pozitiv. Energie bună.

Proiectul IDECOM un pas înainte în dezvoltarea de resurse necesare formării profesionale a angajaților din penitenciare

Proiectul ”Innovation, Development and Communication for a better education in Prison System”-IDECOM a fost un parteneriat strategic care a vizat educația adulților și a fost finanțat prin programul Erasmus+. Parteneriatul strategic constituit, a cuprins opt parteneri din cinci țări: Penitenciarul Timișoara-România, Centrul pentru Promovarea Învățării Permanente-România, Universitatea de Vest din Timişoara-România, Departamentul Instituțiilor Penitenciare- Republica Moldova, Qualify Just - IT Solutions and Consultancy Lda-Portugalia, General Directorate of Prisons and Detention Houses- Turcia, European Organisation of Prison and Correctional Services -Olanda și Universidade Da Beira Interior-Portugalia.

Obiectivele proiectului au fost: identificarea nevoilor comune de formare pentru personalul din penitenciare în domeniul abilităților transversale și dezvoltarea a trei curriculae, programe de formare și manuale noi și inovatoare care vizează domeniile: comunicarea, munca în echipă, TIC, inovare și antreprenoriat.

În cadrul proiectului IDECOM au fost dezvoltate nouă produse intelectuale care desigur au fost utilizate și ulterior finalizării proiectului de către parteneri. Primul rezultat a fost studiul ”Analiza nevoilor de formare a personalului”. Pornind de la nevoile identificate s-au realizat trei curricule și apoi în concordanță cu acestea s-au alcătuit cele trei manuale: "Dezvoltarea spiritului inovator pentru personalul din penitenciare" ,“Antreprenoriat pentru personalul din penitenciare" și ”Comunicare, TIC și competențe de muncă în echipă la penitenciar”. În cadrul proiectului a fost realizată și o platformă care a facilitat urmarea cursurilor de formare profesională de către angajații penitenciarelor partenere. Ca un rezultat al proiectului, acțiunile inovatoare create și implementate cu deținuții de către angajații care au beneficiat de formările profesionale, au fost compilate într-un catalog – ”Catalogul acțiunilor inovative de educație și formare”. Toate produsele intelectuale pot fi vizualizate de cei interesați pe site-ul proiectului.

Deși s-a finalizat proiectul în anul 2017, efectele și impactul acestuia sunt prezente și astăzi. Roadele muncii echipelor partenerilor în dezvoltarea de resurse de formare profesională destinate angajaților din sistemul penitenciar, au fost fructificate prin utilizarea tematicilor prezentate în manualele create în procesul de formare a angajaților din penitenciar prin intermediul platformei de e-learning. Catalogul activităților creat în cadrul proiectului putem spune că este și azi o carte de vizită pentru Penitenciarul Timișoara, fiind disponibil la intrarea în penitenciar pentru toți vizitatorii noștri care doresc să-l răsfoiască.

De asemenea, implementarea proiectului a generat și dezvoltarea profesională a membrilor echipelor desemnate de către parteneri, prin însușirea unor noi cunoștințe și dezvoltarea de noi abilități de comunicare și muncă în context multinațional. Dezvoltarea aceasta a echipelor de implementare, a facilitat în continuare scrierea și accesarea altor noi proiecte. Trebuie să menționăm și faptul că 146 polițiștii de penitenciare la nivelul întregului parteneriat au beneficiat de instruire în cadrul evenimentelor de formare profesională transnațională la care au avut oportunitatea de a participa. Ei și-au dezvoltat abilitățile de comunicare, TIC, antreprenoriat și inovare, fapt ce a cauzat după finalizarea proiectului în multe cazuri progrese în carieră. Majoritatea au utilizat ulterior cele învățate, mai ales cei care lucrau direct cu deținuții, în munca lor zilnică. Pe parcursul proiectului, participanții au derulat activități care au facilitat schimbul de bune practici, comunicarea și munca în echipe multinaționale. Comunicarea interumană s-a menținut și în prezent în social media. Și activitățile inovative derulate cu deținuții au avut un impact pe termen lung. De exemplu, tutorialul video creat de angajații care au urmat cursul de dezvoltare a abilităților inovatoare este utilizat ca resursă și în prezent la nivelul întregii țări de către ofițerii asistenți sociali în cadrul programului de pregătire pentru liberare. Proiectul a avut un impact pozitiv după finalizare și asupra partenerilor care nu erau din sistemul penitenciar, aceștia fructificând rezultatele în alte activități ulterioare de instruire.

Tot în plan național, implementarea proiectului IDECOM cu succes, a încurajat și alte penitenciare românești să își dorească să scrie și să aplice proiecte în cadrul programului ERASMUS+.

Proiectul a facilitat și cooperarea internațională iar după finalizarea acestuia a continuat colaborarea dintre parteneri. Împreună cu câțiva dintre foștii parteneri, Penitenciarul Timișoara a colaborat la scrierea și aplicarea unor noi proiecte în cadrul programului ERASMUS+, două noi proiecte fiind finanțate și aflate în implementare în prezent.

Cristina Busuioc

#DiscoverEU

Din cauza pandemiei de Covid-19, ambele runde DiscoverEU planificate în 2020 au fost anulate și amânate. Pentru tinerii care încă nu au utilizat permisul de călătorie DiscoverEU câștigat la runda din noiembrie 2019, a fost prelungită perioada de călătorie până la data de 30 septembrie 2022. Ei vor fi contactați de echipa DiscoverEU care îi va ghida în continuare.

Dacă situația epidemiologică și reglementările din Europa vor permite, inițiativa DiscoverEU va fi relansată în această toamnă, în perioada 12-26 octombrie 2021, iar nu mai puțin de 60.000 de premise de călătorie vor fi puse la dispoziția tinerilor interesați.

Puteți urmări website-ul Erasmus+ unde veți găsi actualizări în mod constant, de asemenea, Portalul European pentru Tineret și grupul oficial de pe Facebook #DiscoverEU.

Participanții pot contacta direct contractantul la hello@start-discover.eu.

Programul de Educaţie, Burse, Ucenicie şi Antreprenoriatul Tinerilor (ESAYEP), 2014-2021

Pentru a veni în sprijinul găsirii de parteneri în Norvegia – cu sprijinul partenerului nostru de program din Norvegia, The Norwegian Center for International Cooperation in Education (DIKU) – vă propunem să consultați următoarele pagini de resurse:

• Resurse pentru potențialii promotori de proiect din țările participante la program (în engleză)
• Resurse pentru potențialii parteneri din Norvegia (în norvegiană) – informațiile sunt disponibile și în limba engleză

Învățământ VET la standarde scandinave pentru elevii cu dizabilități din România – un proiect ESAYEP

Liceul Tehnologic Special „Beethoven” din Craiova este promotorul proiectului „Învățământ VET la standarde scandinave pentru elevii cu dizabilități din România“ (2018-EY-PCVET-R2-0002)

Scopul principal al proiectului a fost acela de a îmbunătăți activitatea de instruire practică a elevilor cu dizabilități ce se formează în domenii VET, în cadrul stagiilor practice la agenții economici naționali, prin intermediul acestei vizite de studiu realizate de factorii implicați la școala VET Mosjøen Videregående Skole (NO). Obiective sale s-au concentrat pe:

• dezvoltarea competențelor, abilităților de management insituțional/al clasei/atelierului care să conducă la organizarea unor stagii de practică moderne, bazate pe principii pedagogice contemporane, democratice și în acord cu nevoile pieței muncii pentru elevii VET cu dizabilități;
• înțelegerea de către participanții la vizită, a modelelor prezentate și stabilirea unui set al acestora ce urmează să fie implementat și promovat în liceul beneficiar și în alte școli similare (un document);
• conștientizarea populației școlare de necesitatea eficientizării stagiilor practice de specialitate, prin participarea la vizită a 3 reprezentanți ai elevilor, și popularizarea rezultatelor și modelelor vizitei către ceilalți elevi ai școlii și către minim alte 2 școli similare, prin intermediul unui set de instrumente și canale stabilite de proiect.

Pentru atingerea obiectivelor proiectului, ca urmare a vizitei la Mosjøen Videregående Skole, din Norvegia, realizată în perioada 27.01.2020-31.01.2020, conținuturile au fost anterior stabilite de reprezentantți celor 2 școli partenere și a agentului economic partener, pornind de atingerea celor 3 obiective de mai sus.

La vizită au participat 8 cadre didactice din domeniul VET, direct implicate în stagiile de practică ale școlii beneficiare, și 2 reprezentanți ai agentului economic partener, direct implicați în realizarea stagiilor practice ale elevilor școlii aplicante.

Aceștia au fost selectați pe baza unei metodologii și a unui calendar aprobate de Consiliul de administrație al scolii. Cei 2 reprezentanți ai agentului economic au fost nominalizați de acesta.

Vizita de studiu a celor 10 persoane din România a cuprins ateliere de lucru interactive, activități de analiză a modelelor norvegiene, simulări pedagogice ghidate de experți VET norvegieni, în vederea integrării în România a modelelor norvegiene testate. S-au organizat 4 vizite de studiu la agenți economici parteneri ai Mosjoen Videregaende Skole, cât și la atelierele acestora, unde s-au desfășurat activități concrete, reale de stagiu practic.

Procesul de selecție a participanților de la Liceul Tehnologic Special „Beethoven” Craiova a fost riguros conceput și desfășurat, în baza unei metodologii aprobate de Consiliul de Administrație, cu un calendar precis, cu criterii clare și transparente, astfel că au participat la vizită profesorii care pot aduce impactul cel mai important elevilor cu dizabilități ai instituției.

Anterior vizitei, participanții selectați au beneficiat de un curs de pregătire lingvistică pentru limba engleză și de unul pentru pregătire pedagogică și culturală. S-au aplicat evaluări, iar la final au primit certificate.

Liceul Tehnologic Special „Beethoven“ din Craiova, împreună cu SC Top Service SRL, au asigurat în cooperare managementul proiectului, conform regulilor programului, au organizat toate aspectele organizatorice ce țin de pregătirea și realizarea vizitei de studiu, la partenerul de primire din Norvegia.

Ulterior vizitei s-au desfășurat activități comune, de implementare a bunelor practici, modelelor și instrumentelor preluate din stagiile de practică, realizate pentru elevii școlii. CDL, parteneriat și ghid de bune practici. S-a realizat un document comun în acest sens, ce va servi ca material de diseminare și transfer al rezultatelor proiectului.

Ambele organizații partenere din România au desfășurat un proces de diseminare și valorizare a rezultatelor, conform planului specific.

Ion Smarandache - coordonatorul proiectului, Liceul Tehnologic Special „Beethoven” din Craiova

Corpul European de Solidaritate

ACCES: Șase evenimente pilot rezidențiale pentru schimbare prin proiecte de solidaritate

Când și unde?

Termen de înscriere până pe 29 iulie pentru cursurile desfășurate între 20 și 22 august la:

• București
• Cluj-Napoca
• Timișoara

Termen de înscriere până pe 5 august pentru cursurile desfășurate între 27 și 29 august la:

• Constanța
• Craiova
• Iași

Pentru detalii și înscriere dă click pe link-urile de mai sus pe numele orașelor (vor avea prioritate participanții din județul în care se desfășoară cursul precum și cele învecinate).

Atelierul durează 2 zile pline, începând vineri după-amiază și închind duminica la prânz. Prima și ultima zi de atelier au 3 ore de lucru efectiv, împărțite în 2 sesiuni a câte 90 de minute, iar a doua zi va avea 4 sesiuni cu 6 ore de lucru efectiv.

Va exista și o parte de pregătire online de aproximativ 3 ore care va fi anunțată în avans.

Cei intresați să își rafineze și să continue să lucreze la ideile de proiect sunt invitați să participe și la proCES - Proiecte de solidaritate, care va avea loc în septembrie unde beneficiați de un coach care vă poate ghida pentru a continua și finaliza procesul de scriere al unui proiect înainte de termenul de 5 octombrie.

Mentoratul este o dimensiune importantă a programului Corpul European de Solidaritate, iar calitatea acestui proces este esențială pentru facilitarea dimensiunilor de învățare și integrare a voluntarilor într-un program care abia a început și care înseamnă și 7 ani de mentorat cu un singur scop: dezvoltarea voluntarilor pentru a aduce impact în comunități prin intermediul proiectelor finanțate.

Așa că, dacă ....

• ești mentor în proiecte de voluntariat sau ești pe punctul de a începe această călătorie
• dezvolți și implementezi proiecte în Corpul European de Solidaritate
• coordonezi voluntari sau le facilitezi procesul de învățare
• dezvolți instrumente și resurse despre mentorat

Reziliența – o competență

Odată cu apariția pandemiei la nivel global, în agenda publică au început să își facă loc și subiecte care, deși erau considerate urgente încă de acum 30 de ani, pare că abia acum sunt conștientizate la nivelul factorilor de decizie și al mentalului colectiv. Urgențele de mediu sunt din ce în ce mai îngrijorătoare, iar discuțiile serioase pe aceste teme nu mai pot fi evitate, chiar dacă avem impresia că efectele lor sunt mai îndepărtate decât cele ale crizei pandemice. Din păcate, chiar și în ultimii doi ani, teritorii din diverse părți ale gobului au pus la grea încercare de fenomene meteorologice devastatoare: alunecări de teren, poluare extremă, inundații, furtuni, temperaturi excesive în ambele sensuri. Acestea se resimt și în România. Este puțin probabil să nu fi remarcat creșterea frecvenței codurilor galbene, portocalii sau chiar roșii.

Nu putem ignora provocările actuale, însă provocările viitorului – cruciale pentru generațiile pe care le creștem – nu sunt atât de îndepărtate încât să ne permitem să le ignorăm. Tinerii au cele mai serioase motive să își pună întrebări despre felul în care va arăta lumea peste 20 sau peste 50 de ani, când ei vor avea vârsta bunicilor lor de astăzi. Și mulți dintre ei nu doar că își pun întrebări, dar încearcă să le găsească și răspunsuri! Însă este în egală măsură și responsabilitatea noastră să lăsăm moștenire o planetă pe care să se poată trăi cel puțin la fel de bine ca și până acum. Impactul schimbărilor climatice, poluarea aerului, pierderea biodiversității și degradarea oceanelor provoacă deja suferințe imense la nivel global și adăpostesc și alte vulnerabilități sistemice pentru economia globală care, la o privire mai atentă, ar putea eclipsa criza actuală. Impactul fizic și economic generat de schimbările climatice este deja resimțit, iar unele regiuni se confruntă cu evenimente meteorologice extreme, în paralel cu pandemia de COVID-19.

Tot acest context, marcat de schimbare și dezechilibru socioeconomic accentuat, precum și vulnerabilitatea crescândă în fața pericolelor naturale, tehnologice și sanitare, determină extinderea conceptului de „reziliență“. Aceasta este necesară pentru a ajuta oamenii și comunitățile să treacă dincolo de crize și pentru a susține autoritățile locale în construirea unor perspective pe termen lung, care să prevadă atât riscurile cât și măsurile care se pot lua pentru a le face față cât mai bine. Sunt două entități care nu pot depăși noile provocări decât împreună: autoritățile publice vor avea nevoie în mod direct de sprijinul comunității, iar comunitățile vor putea fi salvate doar prin programe pe termen lung, implementate de autorități. Vă invit să faceți un exercițiu legat de acțiunile de igienizare – veți descoperi că sunt sustenabile doar acelea în care autoritățile și grupurile de inițiativă locală lucrează împreună! Altfel, aceeași oameni ies și culeg tone de gunoaie pe care alți „aceeași oameni“ le produc.

Pentru a răspunde provocărilor contemporane, va trebui să dobândim și să ne dezvoltăm competența de a fi rezilienți în mod constant, la toate nivelurile: micro (individual), mezo (grup, comunitate etc.) și macro (oraș, regiune, țară, continent). Ceea ce construim acum va trebui să poată fi folosit și în viitor. Așadar, este esențial să adoptăm o viziune intergenerațională prin implicarea tuturor resurselor de la nivel local. Planul european pentru redresare și reziliență prevede multe măsuri în acest sens, însă va fi nevoie de contribuții individuale, locale și regionale pentru ca provocările viitoare să ne găsească mai pregătiți.

Apărut inițial în fizica materialelor, pentru a defini proprietatea unui material de a reveni la forma inițială (și, totodată, de a-și recăpăta structura și funcțiile) după ce a suferit o deformare, în urma unui șoc sau unei presiuni continue, conceptul de „reziliență“ a fost preluat și utilizat în moduri diferite. O abordare holistică ar descrie reziliența urmărind elementele care afectează „capacitatea indivizilor, a comunităților și a sistemelor de a supraviețui, de a se adapta și de a crește în fața stresului și a șocurilor, precum și capacitatea acestora de a se transforma atunci când condițiile o cer“. Termenul provine din cuvântul latin „resilio“ care înseamnă „a sări înapoi“. Un sistem rezilient este acela care are capacitatea naturală sau cultivată de a se redresa, chiar dacă acest parcurs presupune și o anumită vulnerabilitate temporară. Chiar dacă se deformează la impact, un sistem rezilient are elasticitatea necesară de a-și reveni după șocul încasat! Acest „sistem“ poate fi un bloc de locuințe, o școală sau un cartier, poate fi grupul tău de prieteni sau de colegi, poate fi orașul sau țara în care trăiești. Pot fi și eu, poți fi chiar tu!

De aceea, exercițiul pe care ți-l propunem în luna curentă este de a reflecta la cei 7 C ai rezilienței (în engleză, în original): competence, confidence, connection, character, contribution, coping și control.

Concursul foto & video DiscoverEU se întoarce!

Sunt invitați să participe tinerii care au candidat la una dintre rundele DiscoverEU din 2018 și 2019, fie că au fost selectați sau nu. Concursul se va desfășura în perioada 1 iulie 2021 – 28 februarie 2022 și fiecare lună va avea o altă temă.

Tema lunii iulie este - "ViewEU!". Din inima orașului până în mediul rural, privește pe fereastră și prezintă ceea ce vezi într-o fotografie sau într-un videoclip!

Pentru a participa, tinerii trebuie să încarce o fotografie sau un videoclip (cu o durată de maximum 15 secunde) pe contul lor public de Instagram, să adauge hashtag-urile #DiscoverEU și #Competition și contul de Instagram al European Youth @european_youth_eu, să completeze chestionarul și să-și invite prietenii să dea un like postării lor. Nu există o limită a materialelor înscrise în concurs.

Până la zece câștigători vor fi aleși în fiecare lună și fiecare va primi un premiu de 100 de euro.

Termene limită:

• 31 iulie 2021
• 31 august 2021
• 30 septembrie 2021
• 31 octombrie 2021
• 30 noiembrie 2021
• 31 decembrie 2021
• 31 ianuarie 2022
• 28 februarie 2022

Concurs LinguaFest 10

Concursul LinguaFest 10 este dedicat elevilor cu vârste cuprinse între 10 - 15 ani din România și din comunitățile românești din Europa. Cei 10 câștigători vor fi selectați dintre copiii care vor trimite până pe 1 august un clip video în care răspund la următoareleîntrebări: 1) În ce limbă crezi că vei lucra peste 10 ani-15 ani? 2) Din ce țări crezi că vor fi colegii tăi de muncă? 3) Ai vrea să studiezi sau să muncești in altă țară? Dacă da, unde și de ce?

Înregistrarea video a răspunsurilor la întrebări va fi obligatoriu însoțită de acordul completat și semnat de părinți (scanat sau fotografiat clar) pentru utilizarea imaginii minorilor participanți la concurs (este ultima pagină din Regulament).

Vă dorim mult succes!

Certificatul Lingvistic European 2021 – acordat proiectelor inovatoare în predarea și învățarea limbilor străine

NOU! Începând cu Programul Erasmus+ 2021 - 2027, Certificatul Lingvistic European se va acorda numai proiectelor finanțate în cadrul acestui program. Această regulă se va aplica începând cu ediția 2022 a acțiunii.

Competiția pentru anul 2021 este deschisă până pe 20 august. Prioritățile ediției curente au fost prezentate în numerele din februarie - martie - aprilie ale revistei ANews, dar le poți revedea, cu click pe butonul de mai jos, alături de criteriile de evaluare și de formularul de candidatură.

Webinare organizate de EAQUALS și ECML dedicate educației lingvistice și multilingvismului

EAQUALS (The Evaluation and Acreditation of Quality Language Services - Asociația pentru evaluarea și acreditarea serviciilor lingvistice de calitate) a fost fondată în 1991 și este o asociație non-profit înregistrată în Anglia și Țara Galilor. Webinarele și resursele acoperă o serie de teme relevante pentru profesori, formatori de profesori, manageri academici și directori de studii și furnizează studii de caz privind trecerea la livrarea online a cursurilor.

ECML (The European Centre for Modern Languages of the Council of Europe - Centrul European pentru Limbi Moderne al Consiliului Europei) promovează excelența în educația lingvistică având ca obiectiv strategic susținerea statelor membre în implementarea unor politici eficiente de predare/învățare a limbilor străine prin:

• susținerea învățării și predării tuturor limbilor străine;
• promovarea dialogului și a schimbului între profesioniștii activi în domeniul educației lingvistice;
• instruirea multiplicatorilor;
• sprijinirea rețelelor prin organizarea și finanțarea unor programe și proiecte de cercetare.

EURYDICE

Rețeaua Eurydice își propune să faciliteze cooperarea europeană în domeniul educației. Publicațiile realizate în cadrul rețelei reprezintă o foarte bună sursă de documentare – prin furnizarea de informații clare, concise, actualizate și bine documentate. Publicațiile Eurydice pot să fie descărcate gratuit.

Carierele cadrelor didactice în Europa: acces, progres și sprijin

Pe măsură ce Europa se adresează provocărilor sale educaționale, sociale și economice, rolul profesorilor devine din ce în ce mai important. Creșterea așteptărilor privind rezultatele elevilor și presiunile mai mari datorate unei populații mai variate de elevi, combinate cu inovațiile tehnologice rapide, au un impact profund asupra profesiei de cadru didactic.

Raportul Eurydice cu titlul Carierele cadrelor didactice în Europa: acces, progres și sprijin contribuie la ansamblul de dovezi care pot ghida elaborarea politicilor în acordarea unui sprijin eficient cadrelor didactice, îmbunătăți profesionalismul și pot ridica statutul acestora.

Raportul ilustrează principalele provocări privind cererea și oferta profesorilor și modalitățile în care sistemele educaționale li se adresează prin planificarea în perspectivă. Studiul cercetează cerințele pentru a deveni profesor, condițiile de recrutare și de angajare, precum și perspectivele de dezvoltare profesională și de sprijin. Acesta stabilește oportunitățile de dezvoltare a carierei pentru profesori, atât în ceea ce privește progresul ierarhic și diversificarea sarcinilor, cât și situația referitoare la definirea și utilizarea cadrului de competențe ale profesorilor. Raportul analizează, de asemenea, evaluarea cadrelor didactice.

Raportul se concentrează asupra școlilor la nivelul primar și secundar general. Acesta acoperă toate țările Uniunii Europene, precum și Albania, Bosnia și Herțegovina, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Elveția, Islanda, Liechtenstein, Muntenegru, Norvegia, Serbia și Turcia.

Principalele provocări ale cererii și ofertei de cadre didactice

Sistemele educaționale tind să se confrunte cu provocări similare și adesea suprapuse în ceea ce privește cererea și oferta de cadre didactice. Cele mai multe țări declară că, în fruntea listei se află că lipsa cadrelor didactice și îmbătrânirea populației de cadre didactice. Alte provocări includ supraoferta, lipsa studenților înscriși pentru formarea inițială a viitoarelor cadre didactice și profesorii care părăsesc profesia. În timp ce unele provocări provin dintr-o distribuție dezechilibrată a cadrelor didactice pe discipline și/sau zone geografice, cele mai multe sunt legate de chestiunea mai generală a atractivității profesiei.

Planificarea specifică în perspectivă pentru această profesie este o modalitate de a face față provocărilor existente și se desfășoară în majoritatea țărilor. Cu toate acestea, multe țări efectuează o planificare anticipată doar pe o bază anuală, în timp ce altele au mai multe planuri pe termen lung, care pot fi mai potrivite pentru rezolvarea problemelor structurale. În plus, în ciuda faptului că lipsa reprezintă cea mai răspândită provocare, utilizarea stimulentelor pentru a atrage studenții la această profesie este încă rară.

Cum se face calificarea și recrutarea ca profesor

Calea principală pentru a deveni profesor începe de obicei cu finalizarea formării inițiale în profesie. În aproape jumătate dintre sistemele educaționale, cadrele didactice sunt pe deplin calificate la sfârșitul formării inițiale. În restul celor 23 de sisteme sunt necesari pași suplimentari. În șase țări, profesorii trebuie să reușească într-o examinare competitivă, iar în 17 sisteme de învățământ absolvenții formării inițiale trebuie să își dovedească capacitatea de a preda printr-un proces de acreditare, certificare, înregistrare sau examen național.

O treime dintre sistemele educaționale oferă modalități alternative de calificare ca profesor. Acestea sunt organizate, de obicei, fie ca programe scurte de orientare profesională, fie pe bază de ocupare a forței de muncă.

Aproape trei sferturi dintre sistemele de învățământ favorizează un sistem deschis de recrutare, descentralizând acest proces și permițând școlilor sau autorităților locale autonomia de a-și numi proprii profesori.

În restul țările rămase, autoritățile educaționale joacă un rol important în procesul de recrutare; de exemplu, pot desemna profesori la o școală, în funcție de rezultatele unui examen competitiv central și/sau pot clasifica profesorii pe baza unor criterii definite.

Perspectivele dezvoltării carierei

Există două tipuri principale de structuri ale carierelor didactice: plat (cu un singur nivel) și ierarhic (multi-nivel).

Jumătate dintre sistemele educaționale își organizează structurile carierei în mod ierarhic în niveluri formale ascendente de carieră, ceea ce înseamnă, de obicei, o mai mare complexitate a sarcinilor și responsabilității.

În majoritatea sistemelor de învățământ cu o structură a carierei pe mai multe niveluri, conducerea școlii este implicată în luarea deciziilor privind promovările, deși în anumite sisteme de învățământ aceste decizii sunt complet centralizate și sunt făcute de către autoritatea din învățământ de cel mai înalt nivel.

În general, profesorii primesc o majorare a salariilor, pe măsură ce se mută la un nivel mai înalt în structura carierei, cu excepția Estoniei și Serbiei. În toate țările, cu excepția Turciei, profesorii au oportunități de a-și diversifica sarcinile și de a-și asuma responsabilități suplimentare în afara activităților lor didactice. Această diversificare a responsabilităților poate include, de exemplu, preluarea de roluri de mentorat, pedagogic, metodologic sau de conducere.

În sistemele de învățământ cu o structură a carierei pe mai multe niveluri, unele dintre responsabilitățile suplimentare se referă la niveluri specifice ale carierei.

Cadrul competențelor cadrelor didactice

Treizeci și două de sisteme educaționale au dezvoltat un cadru de competențe pentru profesori în diferite grade. În timp ce șapte țări definesc doar domenii de competență, altele oferă detalii despre competențele, cunoștințele și atitudinile legate de acestea. Doar patru sisteme educaționale au definit competențele profesorilor în diferite stadii ale carierei lor (Comunitatea flamandă din Belgia, Estonia, Letonia și Regatul Unit (Scoția)).

Utilizarea cadrului de competențe ale profesorilor variază, de asemenea. Pentru multe țări, este în principal un instrument de definire a competențelor pe care profesorii ar trebui să le stăpânească la sfârșitul educației lor inițiale, în timp ce pentru altele este folosit în diferite etape ale carierei didactice. Treisprezece dintre sistemele educaționale care au cadre de competențe ale profesorilor le utilizează atât pentru formarea inițială a cadrelor didactice, cât și pentru dezvoltarea profesională continuă, indicând astfel o tendință de utilizare a acestora în întreaga carieră.

Dezvoltarea și susținerea profesională continuă

Dezvoltarea profesională continuă este puternic încurajată în țările europene. În marea majoritate a sistemelor de învățământ, dezvoltarea profesională continuă este considerată o datorie profesională și, adesea, profesorii au obligația de a finaliza un număr minim de ore pe an.

Țările au dezvoltat diferite stimulente și măsuri de sprijin pentru a încuraja participarea, cum ar fi cursuri gratuite, posibilitatea de a participa în timpul programului de lucru, creșteri salariale și promovare.

Școlile tind să fie implicate în diferite grade în definirea nevoilor și priorităților în dezvoltarea profesională continuă, care pot ajuta furnizorii să răspundă mai bine cerințelor specifice ale cadrelor didactice.

Măsurile suplimentare de sprijin pentru dezvoltarea și îmbunătățirea practicilor profesionale sunt disponibile profesorilor din majoritatea țărilor europene. Acest sprijin poate fi oferit în școli de către specialiști profesioniști, profesori calificați sau directori de școală. Sprijinul specializat pentru abordarea altor provocări, cum ar fi problemele personale, conflictele interpersonale sau a preda elevilor cu dificultăți generale de învățare, este, de asemenea, răspândit în întreaga Europă.

Evaluarea cadrelor didactice

Majoritatea țărilor au reglementări privind evaluarea cadrelor didactice. Cu toate acestea, multe țări nu monitorizează funcționarea sistemului.

Evaluarea în beneficiul profesorilor este o practică obișnuită în întreaga Europă și este de obicei aplicabilă tuturor cadrelor didactice, deși nu este întotdeauna un exercițiu regulat. Frecvența sa nu este stabilită în regulamente în opt țări, este o decizie locală sau școlară în alte șase, iar practica variază foarte mult în celelalte.

În timp ce evaluarea este folosită pentru mai multe motive, cum ar fi oferirea de feedback profesorilor sau decizia privind promovarea și progresul salarial, aceasta nu este utilizată sistematic pentru a revizui nevoile de dezvoltare profesională.

În 11 sisteme de educație din Europa, formarea este opțională, iar în restul dintre sisteme nu există programe de formare pentru directorii de şcoli cu privire la evaluare.

Vă recomandăm:

Vezi cum pot crește plantele într-o grădină subacvatică