ANews Buletinul informativ lunar al Agenției Naționale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale

Serie nouă (III.1). Nr. 160, mai 2021

9 Mai - Ziua Europei

Pe 9 mai am sărbătorit Ziua Europei. Cea mai nouă ofertă a instituțiilor europene s-a concretizat anul acesta într-o vizită virtuală și invitația de a contribui la conturarea viitorului Europei.

Experiențele virtuale pot ajuta cetățenii să afle mai multe despre ce este și ce face UE pentru fiecare dintre noi, prin activitățile pe care le desfășoară la Bruxelles, în statele membre și în alte locuri.

Chiar dacă Ziua Europei a trecut, pe noua platformă digitală a „Conferinței privind viitorul Europei“ vă puteți exprima punctul de vedere și veți putea să explicați cum ar trebui să arate Europa în care vă doriți să trăiți.

Știri. Evenimente. Perspective de învățare

Factual E+ : Fapte, nu vorbe!

Continuăm prezentarea datelor statistice privind implementarea Programului Erasmus+ și a Corpului European de Solidaritate în cele 8 regiuni ale României. În mai, găsiți informații și date statistice referitoare la proiectele de mobilitate și parteneriatele din domeniul tineretului.

În perioada 2014-2020, Programul Erasmus+ a sprijinit 491 de instituții/organizații din România să implementeze un număr de 1.766 proiecte de mobilitate în domeniul tineretului, precum și proiecte/parteneriate de voluntariat finanțate prin Corpul European de Solidaritate.

Suma totală care a fost absorbită până la data de 1 mai 2021 este de 43.820.070 Euro. În Figura A, se poate observa cum a evoluat în cei șapte ani numărul de proiecte aprobate pentru finanțare și bugetul plătit pentru fiecare dintre cei 7 ani ai programării 2014-2020.

Regiunea de dezvoltare care a absorbit cel mai mare procent din această sumă este cea de Sud-Vest. Prin proiectele dezvoltate în toți cei șapte ani a reușit să atragă 25.02% din bugetul total plătit. Așa cum se poate vedea din Figura B, pe locurile doi și trei se situează Regiunile de dezvoltare Vest (16.50%), respectiv Centru (11.19%).

Proiectele de mobilitate din domeniul tineretului au finanțat schimburi de tineri și mobilitatea lucrătorilor de tineret. În primul caz, grupuri de tineri din cel puțin două țări diferite s-au întâlnit și au desfășurat o combinație de activități proiectate și pregătite de ei înșiși anterior schimbului, precum ateliere de lucru, exerciții, dezbateri, jocuri de rol, simulări etc., în care procesul de învățare este stimulat prin metode de educație non-formală. În cazul lucrătorilor de tineret, aceștia au fost sprijiniți să se dezvolte profesional prin participarea la activități de tipul seminariilor transnaționale/internaționale, cursuri de formare, evenimente de contact, vizite de studiu și ”job shadowing”.

Între 2018-2020, prin Corpul European de Solidaritate au fost finanțate prin proiecte și parteneriate de voluntariat activități precum voluntariat individual, echipă de voluntariat, vizite de planificare prealabilă și alte activități complementare, pentru un buget total de 7.939.912 Euro.

Dintre cele 1766 de proiecte, 294 s-au derulat în mediul rural. Din Figura C se poate vedea cum s-a repartizat numărul de proiecte de mobilitate pentru domeniul tineretului și cele de voluntariat din cadrul Corpulului European de Solidaritate din punctul de vedere al mediului de rezidență.

Erasmus fără hârtii - SEMNĂTURA ELECTRONICĂ

Încă din 2016, conform aplicării unor reglementări și regulamente la nivel european, instituțiile administrației publice din statele membre trebuie să utilizeze și să accepte semnătura electronică. Din perspectiva implementării cât mai urgente a conceptului Erasmus fără hârtii (”Erasmus without paper” - instrument dedicat inițial învățământului universitar, care urmează să fie extins și către celelalte domenii), ANPCDEFP încurajează toți beneficiarii și colaboratorii să utilizeze alternative și tehnologii care au în vedere simplificarea circuitului documentelor.

Colegii din rețelele de colaboratori (inspectori școlari, coordonatori Erasmus din universități, formatori etc.) sunt rugați să anunțe toate instituțiile pe care le pot contacta din zonele și comunitățile pe care le reprezintă pentru a impulsiona introducerea semnăturii electronice calificate, digitalizarea fiind o prioritate majoră nu numai la nivel Uniunii Europene, dar și la nivelul Guvernului României. Astfel, toată corespondența oficială ocazionată de finanțarea proiectelor de mobilitate, cooperare, solidaritate sau participare la evenimente internaționale va fi mult simplificată și se va derula mai rapid.

Costurile privind obținerea kitului și reînnoirea certificatului digital pentru perioada de implementare a proiectelor finanțate prin programele Erasmus+ și/sau ESC (Corpul European de Solidaritate) pot fi acoperite din bugetele aferente capitolelor Management și implementare proiect/Sprijin pentru organizarea mobilităților.

În România, începând cu aprilie 2020, Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) – pe care îl cunoașteți din interacțiunea cu serviciile 112 sau RO-ALERT – a fost desemnat ca unul dintre prestatorii de servicii de încredere, calificate, pentru gestionarea sistemelor de semnătură electronică care vor fi folosite de instituțiile și autoritățile publice centrale. Intrarea în posesia semnăturii digitale se poate face prin trimiterea unei solicitări la relatiipublice@sts.ro.

Studiu privind măsurile naționale de includere Erasmus+ 2016 – 2021

La începutul acestui an, ANPCDEFP a comandat un studiu privind evaluarea implementării strategiei naționale de includere 2016-2020, strategie care propune raportarea la programul Erasmus+ ca la un instrument pentru implicarea persoanelor cu oportunități reduse în proiectele și mobilitățile internaționale de învățare. Prin activități de informare, formare și alte demersuri specifice, ne-am adresat atât organizațiilor cu experiență deja acumulată în derularea proiectelor Erasmus+, dar care nu vizau persoanele vulnerabile ca grup țintă al acestor proiect, cât și organizațiilor cu specific și activități incluzive, dar care nu s-au implicat, din diverse rațiuni. Scopul acestei abordări a fost acela de a crește atât numărul, cât și calitatea proiectelor depuse și finanțate care se adresează direct sau indirect persoanelor cu oportunități reduse, indiferent de statut: elevi, studenți, profesori, tineri sau adulți.

Obiectivele generale ele studiului au vizat evaluarea impactului măsurilor de includere din perioada 2016-2020, dar și formularea de recomandări pentru viitoarea strategie națională de includere. În plus, studiul a urmărit identificarea surselor de informare a candidaților, percepția asupra procesului de candidatură, gradul de satisfacție față de mobilitățile în care au fost incluse grupurile vulnerabile, precum și evaluarea evenimentelor de formare specifice includerii.

Pe baza tuturor rezultatelor primite și, mai ales, prin recomandările oferite de participanții la studiu, ANPCDEFP va realiza o nouă strategie națională care vizează includerea și diversitatea ca priorități ale programelor Erasmus+ și Corpul European de Solidaritate 2021-2027.

În sensul realizării viitoarei strategii naționale, punctele de referință vor fi Ghidul de implementare a Strategiei europene de includere și diversitate Erasmus+ și ESC 2021, precum și rezultatele întâlnirii Grupului de lucru al ofițerilor de includere din cadrul Agențiilor Erasmus+ și ESC, întâlnire găzduită de țara noastră la începutul lunii iunie.

Săptămâna Europeană a Tineretului – 24-30 mai 2021

Săptămâna Europeană a Tineretului – SET – un eveniment aflat deja la cea de-a 10-a ediție a sa – permite tinerilor să abordeze teme de dialog pe subiecte relevante pentru ei, să se informeze cu privire la oportunitățile de finanțare europeană în domeniul tineretului și să vorbească despre experiențele trăite pe parcursul proiectelor derulate în și pentru comunitățile lor.

SET 2021 – organizat între 24 și 31 mai, sub deviza „Viitorul este în mâinile noastre“ – a lansat o invitație către organizațiile de tineret, școlile și instituțiile care implementează proiecte dedicate tinerilor – prin Programul Erasmus+ sau prin Corpul European de Solidaritate – să organizeze evenimente, activități și întâlniri cu aceștia. Toate evenimentele, activitățile și acțiunile au fost înscrise într-o bază europeană de date iar, în momentul închiderii ediției curente a revistei ANews, pentru România sunt înscrise peste 65 de evenimente cu peste 5000 de participanți.

Până la sfârșitul săptămânii, puteți participa la evenimentele online organizate în România sau în alte țări europene - dacă tematica abordată corespunde intereselor voastre - și puteți vota evenimentele și activitățile care vi se par mai interesante și mai utile.

Vrei să fii ambasaDOR de învățare? Hai în rețeaua ANPCDEFP!

Ai urmărit scenele? Sperăm că da. Acum hai și tu pe scenă: o scenă a celor care au simțit emoțiile din proiectele europene de învățare. A celor care au fost voluntari, care au făcut practică într-o altă țară, care au studiat acolo. O scenă a profesorilor care învață de la alți profesori, a elevilor entuziasmați de ceea ce au descoperit, a lucrătorilor de tineret care cresc inițiative. O scenă cu emoții, cu informații, cu încredere, cu inspirație, cu acțiune.

ANPCDEFP caută ambasadori de învățare: elevi, profesori, lucrători de tineret, studenți, voluntari. Oameni care au trăit direct experiența unui proiect european, care simt că așa au învățat și au crescut. Oameni dornici să dea mai departe povestea lor, împreună cu informații despre programele Erasmus+ și Corpul European de Solidaritate. Dacă și tu crezi în învățare, în valorile europene, în bucuria de a descoperi culturi și perspective și în responsabilitatea de a da mai departe, atunci acest rol – de a-i însoți și pe alții în primii lor pași către Erasmus+ și Corpul European de Solidaritate – ți se va potrivi.

Ca ambasador, vei oferi informații de bază despre programele Erasmus+ și Corpul European de Solidaritate, pornind de la propria ta experiență. Vei putea să împărtășești aceste lucruri în diferite contexte și pe diferite canale: în întâlniri cu persoane interesate de proiectele europene, online, în scris, prin filme, articole, podcast, pe Facebook și prin orice modalitate creativă care poate duce informația mai aproape de cei care au nevoie de ea.

Ce trebuie să faci?

1. Să completezi acest scurt formular de înscriere până pe 15 iunie 2021.
2. Să îți scrii povestea de învățare în context european în cca 700 de cuvinte (încearcă să răspunzi, în propriul tău stil, la întrebări precum: cum m-a transformat experiența din proiect? a avut mobilitatea mea impact asupra celor din jurul meu? ce vreau să transmit celorlalți? cum aș putea motiva pe cineva să încerce Erasmus+ sau Corpul European de Solidaritate?).
3. Să ne spui, într-un video de cel mult 1 minut, de ce vrei să fii ambasador.

Articolul/eseul și video-ul trebuie să ajungă la adresa comunicare.an@anpcdefp.ro până pe 15 iunie. Video-ul poate fi trimis prin transfer sau ca link, după ce în prealabil a fost încărcat pe canalul tău de Youtube. Un avantaj: dacă ai de spus o poveste de includere – adică dacă ai fost implicat într-un proiect european care a avut ca prioritate includerea persoanelor cu oportunități reduse sau care a creat resurse pe includere

Ce oferim?

O comunitate. Un cadru de învățare. Resurse. Oportunități de formare. Materiale. Vizibilitate. Climat pozitiv. Energie bună.

EVSification” – un proiect de succes în domeniul voluntariatului european implementat de Centrul de Voluntariat Cluj-Napoca

În ultimii 25 de ani au fost implicați în stagii de voluntariat prin Serviciul European de Voluntariat și Corpul European de Solidaritate un număr impresionant de tineri din Europa și nu numai. Cei peste 100.000 de tineri au avut ocazia să descopere culturi noi, să-și dezvolte noi abilități și să contribuie activ la dezvoltarea comunităților în care au fost găzduiți. Gestionarea/găzduirea acestora a adus organizațiilor gazdă din Europa, pe lângă multe reușite și satisfacții și multe provocări în raport cu crearea unui cadru suficient de sigur și de ofertant în care tinerii să profite la maxim de experiența de învățare ce le era propusă. În acest context proiectul EVSification a contribut și contribuie în continuare la creșterea capacității organizațiilor de a gestiona în mod profesionist voluntarii internaționali.

În cadrul proiectului, a fost organizat evenimentul EVS Camp, care a făcut parte din campania europeană de celebrare a 20 de ani ai Serviciului European de Voluntariat. În cadrul EVS Camp, peste 100 de participanți – tineri interesați de voluntariatul european, foști și actuali voluntari, mentori, coordonatori de voluntari, reprezentanți ai unor organizații active în domeniul voluntariatului național și european – s-au întâlnit, au vorbit despre experiențele lor și au învățat împreună în cele peste 40 de ateliere pe teme variate, relevante pentru domeniul voluntariatului.

„Ecourile acestui proiect se resimt și în prezent, la mai bine de 5 ani de la finalizarea lui, nu doar prin utilizarea la scară largă a produselor create, ci și prin solicitările la nivel național și european pentru parteneriat și pentru serviciile noastre de training și consultanță în domeniul voluntariatului european. Deși atunci când am derulat proiectul nu eram la început de drum în zona sectorului asociativ, totuși am avut multe lecții noi și valoroase de învățat: de la cele legate de cooperarea între parteneri și organizarea de evenimente ample, până la cele legate de cercetare și de coagulare a variatelor concepte și perspective într-un tot unitar, cu sens. Datorăm acestui proiect (primul nostru proiect de parteneriat strategic), o parte din competențele noastre ca echipă și o parte din notorietatea de care CVCN se bucură în sectorul de tineret.“ (Nicoleta Chiș-Racolța)

#DiscoverEU

Din cauza pandemiei de Covid-19, ambele runde DiscoverEU planificate în 2020 au fost anulate și amânate. Tinerii care au câștigat un permis de călătorie DiscoverEU la runda din noiembrie 2019 vor putea călători până la data de 31 august 2021.

Se pregătește o mega-rundă de 60.000 de tichete de călătorie care va fi lansată în această toamnă, în luna octombrie.

Tinerii care erau eligibili la rundele care au fost anulate, vor avea posibilitatea să participe în mod excepțional la runda din această toamnă. De asemenea, vor putea să participe tinerii care împlinesc 18 ani anul acesta.

Participanții selectați vor putea călători în perioada martie 2022 - martie 2023, pentru o perioadă de 30 de zile.

Tinerii pot să organizeze întâlniri cu alți participanți ai inițiativei DiscoverEU și își pot face planuri comune de călătorie prin intermediul grupului DiscoverEU de pe Facebook. Înscrie-te în grup pentru a beneficia și de experiența și propunerile celorlați tineri călători!

Participanții pot contacta direct contractantul la hello@start-discover.eu.

Programul de Educaţie, Burse, Ucenicie şi Antreprenoriatul Tinerilor (ESAYEP), 2014-2021

Apeluri deschise pentru depunerea candidaturilor de proiecte:

• învățământ preuniversitar - Termen limită pentru depunerea proiectelor – 4 iunie 2021, ora 13.00 (RO);
• învățământ profesional și tehnic (VET) - Termen limită pentru depunerea proiectelor de cooperare și mobilitate – 4 iunie 2021, ora 13.00 (RO);
• învățământ profesional și tehnic (VET) - Termen limită pentru depunerea proiectelor naționale – 18 iunie 2021, ora 13.00 (RO);
• componenta Roma - Termen limită pentru depunerea proiectelor – 4 iunie 2021, ora 13.00 (RO);

Pentru a veni în sprijinul găsirii de parteneri în Norvegia – cu sprijinul partenerului nostru de program din Norvegia, The Norwegian Center for International Cooperation in Education (DIKU) – vă propunem să consultați următoarele pagini de resurse:

• Resurse pentru potențialii promotori de proiect din țările participante la program (în engleză)
• Resurse pentru potențialii parteneri din Norvegia (în norvegiană) – informațiile sunt disponibile și în limba engleză

Învățământ universitar în Erasmus+

Dezvoltă-ți noi competențe și aptitudini în cadrul unei mobilități Erasmus+, te vor ajuta în viitoarea carieră profesională!

În Erasmus+ App găsești un ghid pas cu pas cu informații utile, sfaturi practice sau povești de mobilitate ale altor studenți! Vizitează varianta desktop sau instalează aplicația din Google Play Store / iTunes App Store pe smartphone sau tabletă.

Erasmus+ și lecția de zbor

Am fost mereu adepta unui echilibru între dezvoltarea mea personală și cea profesională și, de când mă știu, nu am refuzat niciodată o provocare bună. Dintotdeauna, am încercat instinctiv să îmi depășesc limitele și să îmi demonstrez mie însămi că, atâta timp cât există voință și determinare, nenumăratele posibilități prin care ne putem sculpta cărarea vieții vor fi de-a dreptul uluitoare.

Încă din liceu, m-am implicat într-o sumedenie de proiecte, conferințe și cursuri de leadership, am coordonat MUN-uri, am construit platforme de dezvoltare personală, am înființat un ONG sportiv, am călătorit și mi-am lăsat imaginația să zboare cu sufletul la gură spre adultul pe care l-aș putea întruchipa într-o bună zi. Mai târziu, munca și dedicarea mea au fost încununate de admiterea la Medicină Generală la Universitatea de Medicină și Farmacie «Carol Davila» din București, unde am descoperit un mediu academic prestigios și un colectiv extrem de competitiv. Cu acest prilej, am început să particip în mod activ la congrese și comunicări științifice, am lucrat ca voluntar la Institutul Cantacuzino și am publicat în repetate rânduri lucrări și articole în reviste științifice cu recunoaștere internațională. De-a lungul timpului, provocările pe care le-am întâlnit în calea mea au fost multe, cu bune și cu rele, minunate și copleșitoare în același timp, însă de departe și fără niciun dubiu, experiența Erasmus a anului ce tocmai a trecut a fost pentru mine cea mai mare provocare la care viața m-a supus.

Sunt atât de multe sentimente care mă cuprind privind în urmă la experiența mea Erasmus din Franța, încât nu reușesc niciodată să-mi înăbuș uimirea în fața tuturor celor ce s-au petrecut – Doamne, ce aventură! După ce am participat la selecția Erasmus, iar în urma examenului bazat pe cunoștințele teoretice ale primilor trei ani de facultate am reușit să îmi asigur un loc la Universitatea Paris 13, am plecat la drum ca un învățăcel încă timid și încărcat cu multă teamă față de necunoscut. Am poposit pe drumul maturizării mele într-o țară nouă, cu un sistem medical și academic complet diferit, sistem pe care nu l-am înțeles cu ușurință de la început, dar în care m-am integrat cu succes și am înflorit.

Dintr-un simplu student, în Franța am devenit un angajat salariat al spitalului, rol pe care mi l-am însușit alături de nenumăratele responsabilități față de pacienții pentru a căror îngrijire mi-am dedicat întreaga activitate academică. De la sistemul francez am învățat enorm de multe despre medicină, interacțiunea cu pacienții și responsabilități. Am primit cu entuziasm încrederea medicilor în aptitudinile mele și am dezvoltat o compasiune nemărginită față de pacienții care mi-au fost alocați de-a lungul timpului. Sunt recunoscătoare întregii echipe medicale cu care am lucrat, echipă ce nu m-a privit ca pe un simplu student străin, ci ca pe un coleg și un viitor medic, care m-a luat sub aripa ei și mi-a permis să particip activ la operații, să pun diagnostice și să efectuez manevre uluitoare. Datorită lor, am emanat dragoste pentru medicină prin fiecare por și am realizat că diferențele etnice și culturale sunt mult prea nesemnificative în fața scopului nostru binefăcător comun. Mai mult, mi-am reprezentat cu mândrie țara și am ajuns să conștientizez puterea academică a învățământului românesc, de la care am acumulat un bagaj enorm de cunoștințe cu care am reușit să impresionez și să mă fac apreciată de fiecare dată pe parcursul stagiilor mele clinice. Însă, acest lucru nu este de mirare, pentru că toți românii pe care i-am întâlnit în spitalele franceze s-au dovedit a fi extrem de competenți și de apreciați!

În ceea ce privește viața de student într-o țară străină, experiența Erasmus a fost o frenezie dusă la superlativ. Parisul este extrem de bogat din perspectiva culturală și istorică, dar și din punct de vedere al organizațiilor pentru studenți. Datorită lor, am călătorit prin Franța, Belgia și Olanda și am participat la nenumărate evenimente, de la ateliere de macarons, la treasure hunt prin catacombe și bus party pe Champs-Elysées! Am legat prietenii cu oameni din toate colțurile lumii, oameni cărora le-am trezit dorința de a vizita și de a descoperi România. Zis și făcut, un bilet de avion mai târziu, ne-am regăsit cu mare bucurie la o plimbare în fața Peleșului sau într-o bărcuță explorând Delta Dunării!

Însă, din motive lesne de înțeles, anul 2020 a luat o întorsătură greu de imaginat pentru noi toți. Odată cu debutul pandemiei, viața și cursul zilelor s-au schimbat pe nerăsuflate. Universitatea din Paris mi-a oferit posibilitatea de a continua mobilitatea și, în ciuda situației incerte, dar și în urma unor lungi frământări, am decis să rămân. Spitalul nostru s-a transformat în centru COVID-19 de linia întâi, iar multe secții s-au închis pentru a lăsa loc valului imens de pacienți infectați. Nu știam ce ne așteaptă, însă aceeași neliniște creștea treptat în întreaga lume … Și nimeni nu avea un răspuns. Am ales programul Erasmus și am plecat la drum cu dorința de a înfrunta o nouă provocare, însă anul ce tocmai a trecut a întrecut orice închipuire. Un amalgam de trăiri, de la euforie la teama zilei de mâine. O împletire anevoioasă de speranță și neliniște. Nu a fost un parcurs ușor, însă l-am înfruntat cu îndrăzneală datorită sprijinului necondiționat al echipei medicale care ne-a protejat, testat și încurajat în permanență. Și astfel am rămas sănătoasă până în ziua de astăzi. La finalul mobilității, ni s-a acordat o bursă de merit din partea statului francez pentru a recompensa efortul studenților care au continuat să lucreze pe durata pandemiei.

M-am întors din Erasmus un om mai matur, mai calculat, mai cerebral. Am învățat să înfrunt greutățile și să mă iubesc în fiecare zi, pentru că sunt puternică și mi-am găsit fericirea în drumul pe care l-am ales. Uneori, viața ne dă cele mai bune lecții atunci când trecem prin perioade dificile. Deși anul 2020 va rămâne în istorie pentru întreaga planetă, acest an mi-a marcat existența drept momentul maturizării mele ca adult și viitor medic.

Erasmus, mi-ai dat aripi!

Silvia Taftă, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, Mobilitate Erasmus de studiu de 9 luni la Université Paris 13, Franța, Mențiune acordată în cadrul categoriei Studentul Român Erasmus al Anului, Gala Studenților Români din Străinătate 2021

Practică ,,pe bune” pentru elevii Colegiului Tehnic ,,August Treboniu Laurian” din Agnita

Cel mai mare proiect din regiune

Proiectul „Competențe europene pentru viitor prin stagii de practică în companii europene“ este probabil cel mai mare proiect educațional de acest gen din județul Sibiu, cu un grant aprobat de 168.669 Euro și cel mai mare proiect al Colegiului Tehnic ,,August Treboniu Laurian” din Agnita. Proiectul este gândit pentru a facilita elevilor trecerea spre piața muncii, după terminarea studiilor. Numărul elevilor nu este ales întâmplător: în fiecare clasă sunt 28–30 de elevi, deci din fiecare clasă a X-a și a XI-a vor merge 15–20, adică mai mult de jumătate dintre elevi. Aceștia au fost selectați să participe la proiect pe baza rezultatelor școlare. Profesorii colegiului speră că acest proiect va produce o adevărată competiție între elevi, cu rezultate benefice pentru procesul educațional. Proiectul va contribui și la redu¬cerea absenteismului și a abandonului școlar, numărul de absențe ale fiecărui elev fiind un criteriu eliminatoriu. Beneficiile se vor concretiza în dotări mai bune pentru stagiile de practică, consiliere din partea unor profesioniști de pe piața muncii, astfel încât parteneriatele dintre școală și mediul de afaceri să ofere rezultate mai bune. Toate aceste rezultate vor avea loc prin participarea celor 55 de elevi de clasa a X-a și a XI-a la stagii de practică de câte trei săptămâni în Portugalia, Spania și Cipru.

Practică la firme textile europene

Proiectul oferă elevilor șansa de a efectua practică de specialitate la standarde înalte și cu certificare europeană a competențelor dobândite. În prezent, 15 elevi din învățământul profesional, calificarea ,,Confecționer produse textile” se află în Portugalia și participă la un stagiu de practică de trei săptămâni în firme specializate din industria textilă. Elevii participanți au fost selectați în urma susținerii a trei probe: disciplina de specialitate, limba engleză și interviu. Aceștia sunt însoțiți de doi profesori, coordonatorul de proiect și profesorul responsabil pentru pregătirea lingvistică.

Stagiul de practică se desfășoară la firmele textile din Barcelos (Sancar, Linhas, Pedart), chira pe domeniul lor de activitate – confecționer produse textile. Practica zilnică a elevilor are o durată de 6 ore/zi, fiind coordonată de un tutore din partea firmei și profesorul însoțitor. Logistica în cadrul acestui flux este asigurată de partenerul portughez A.I.A.M. (Associação Intercultural Amigos da Mobilidade Barcelos), partener care oferă mobilități de învățare de scurtă durată în firme specializate domeniului tehnic.

Revoluționarea stagiilor de practică

Viziunea Colegiului Tehnic ,,August Treboniu Laurian” Agnita, exprimată prin proiectul ,, Competențe europene pentru viitor prin stagii de practică în companii europene” este de a revoluționa domeniul stagiilor de practică pentru elevi. Implementarea proiectului va aduce beneficii semnificative în evoluția domeniului educațional, atât din punct de vedere al desfășurării practicii, cât și din perspectiva socio-economică de îmbunătățire a situației specialiștilor din domeniu pe piața muncii.

În acest sens, proiectul implementează o strategie unică și inovatoare, de conștientizare și mediatizare a importanței realizării stagiilor de practică pentru elevi, determinând creșterea considerabilă a șanselor de inserție a absolvenților de învățământ profesional și tehnic pe piața muncii, în conformitate cu Strategia Europeană, care își propune să crească gradul de ocupare a forței de muncă. Proiectul reprezintă șansa de a oferi sens învățământului profesional și tehnic și facilitează o tranziție mai lină dinspre școală spre piața muncii. Erasmus+ nu doar luminează minți dar deschide și drumuri noi!

Daniela Ionele, coordonator de proiect, Colegiul Tehnic ,,August Treboniu Laurian”, Agnita

Educație școlară în Erasmus+

Împreună în Europa

Încă din 1991, Colegiul Economic Buzău, Școală Europeană, derulează proiecte internaționale. Elevi și profesori, au fost implicați în nenumărate proiecte internaționale cu rezultate benefice pe plan personal, instituțional, comunitar.

Pentru a valoriza această experiență și pentru a asigura o diseminare cât mai bună a bunelor practici deprinse în 2018 a fost inițiat un proiect ambițios: ”Împreună în Europa”. Proiectul se adresează profesorilor care sunt invitați să participe la realizarea unei broșuri electronice cu exemple de bună practică din activitatea lor. Pentru elevi a fost inițiat un concurs cu trei categorii: fotografie, prezentări electronice, video. Partenerul principal cu care derulăm proiectul încă de la primii pași este Inspectoratul Școlar Județean Buzău.

În ultimii doi ani, datorită condițiilor generate de criza SARS-Covid, ne-am limitat doar la editarea broșurii electronice cu exemple de bună practică din experiențele Erasmus+ ale colegilor noștri din țară și din străinătate și la o întâlnire on line.

Suntem la a patra ediție și ne bucurăm că am crescut an de an. Dacă la prima ediție au participat 28 de profesori din România și Croația, anul acesta și-au adus contribuția la realizarea broșurii un număr de 62 de profesori și 3 elevi din România, Croația, Italia, Estonia, Polonia, Lituania.

Anul acesta am organizat și o întâlnire on line cu colegi din țară și din Europa. Am discutat, am împărtășit experiențe, am învățat.

Profesorii participanți au postat pe Padlet proiectele lor, produse finale, experiențe frumoase.

Considerăm că demersul nostru este tot mai actual, în condițiile special în care ne este dat să profesăm dar și în perspectiva unui nou program Erasmus+ care se bucură de o tot mai mare încredere și apreciere pe plan European.

Așa cum declara și Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, cu ocazia lansării noului program: „Faptul că bugetul Erasmus+ pentru următorii șapte ani aproape că s-a dublat demonstrează importanța acordată în Europa educației, tineretului și învățării pe tot parcursul vieții. Erasmus+, derulat în 33 de țări și accesibil restului lumii prin intermediul activităților sale internaționale, rămâne un program unic din punctul de vedere al dimensiunii, al sferei sale de aplicare și al recunoașterii de care se bucură la nivel mondial. Invit toate organizațiile publice și private care își desfășoară activitatea în domeniile educației, formării, tineretului și sportului să consulte noile cereri de propuneri publicate și să solicite finanțare. Grație programului Erasmus+, vom face din Spațiul european al educației o realitate.”

Erasmus+, considerat emblematic la nivel european, își va continua funcționarea în perioada 2021-2027 având o creștere majoră de buget: 28 de miliarde de Euro pentru cei 7 ani, față de 14.7 miliarde alocate în perioada anterioară, 2014-2020. Cea mai mare parte din buget (70%) se va îndrepta spre sprijinirea mobilității cu scopul învățării, în timp ce restul fondurilor vor fi alocate pentru proiecte de cooperare și activități care să ducă la dezvoltarea de politici în domeniile vizate de Erasmus+. Includerea, digitalizarea, sprijinul pentru European Green Deal și pentru mobilitatea tinerilor – inclusiv prin noua componentă, DiscoverEU - reprezintă caracteristicile principale pentru Erasmus+, în următorii 7 ani.

În 2020, în România s-au alocat peste 114 milioane de Euro în programul Erasmus+. Au fost aprobate 1381 de proiecte, din cele aproape 3000 de cereri de finanțare depuse. Peste 64.000 de persoane au fost implicate direct în aceste proiecte.

Sperăm ca și datorită exemplelor de bună practică pe care le împărtășim aici, un număr tot mai mare de elevi și profesori din România să beneficieze de oportunitățile oferite de programul Erasmus+.

Punem la dispoziția tuturor broșura realizată în cei patru ani de proiect: 2018 – 2019 – 2020 – , 2021.

Profesor Cătălina Ileana Poștovei, Colegiul Economic Buzău & Profesor Tony Valeriu Nicolae, Inspectoratul Județean Buzău

Corpul European de Solidaritate

Corpul european de solidaritate este programul Uniunii Europene care se adresează domeniului solidarității, una dintre valorile-cheie pe care se bazează Uniunea Europeană. Lansat în 2016 de fostul președinte al Comisiei, Jean-Claude Juncker, pentru a oferi tinerei generații de europeni opțiuni noi prin care să poată aduce contribuții semnificative societății, în domeniile care contează cel mai mult pentru ei, Corpul s-a transformat între timp într-un punct unic de acces pentru tinerii care doresc să se implice și să acționeze în sectorul solidarității. Participarea la proiecte în cadrul Corpului european de solidaritate permite tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani să se angajeze în activități de solidaritate într-o varietate de domenii, de la sprijinirea persoanelor dezavantajate la acțiuni de mediu (prin voluntariat sau locuri de muncă timp de până la 12 luni, stagii de până la 6 luni și proiecte la nivel local).

Proiectele care beneficiază de sprijinul financiar al Corpului creează un impact pozitiv asupra comunităților din întreaga Europă. Participarea la Corpul european de solidaritate nu înseamnă doar o experiență de lucru sau o aventură. Este o experiență umană de neprețuit care poate avea un impact pozitiv major asupra vieții și perspectivelor de viitor ale fiecărui participant și îi poate ajuta pe unii dintre aceștia să descopere o vocație pentru tot restul vieții lor. „Cred cu tărie că solidaritatea – în Europa sau pe alte continente sau implicând mai multe generații – este ceea ce va ajuta societatea noastră să depășească orice provocare actuală sau viitoare. Acesta este motivul pentru care Comisia propune un Corp european de solidaritate reînnoit și consolidat pentru viitoarea generație de programare, cu un domeniu de aplicare extins care va acoperi și ajutorul umanitar acordat țărilor din afara UE care au nevoie de ajutor. Sunt mândră că le vom oferi tinerilor noștri și mai multe oportunități de a-și arăta solidaritatea cu ceilalți și de a-și folosi timpul și talentul pentru a contribui la construirea societății de mâine, în care ne vom dori cu toții să trăim.“ (Mariya GABRIEL, Comisar european responsabil pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret)

GHIDușii în „erasmeză“

Având deja o vechime de 7 ani, Programul Erasmus+ (confundat încă destul de des cu acel Erasmus dedicat mobilităților studențești și proiectelor din învățământul superior) a reușit să își creeze o comunitate largă de beneficiari direcți: participanți la mobilități de învățare, cercetători, tineri, ucenici, antreprenori, educatori, studenți, coordonatori de proiecte, lideri de grup, antreprenori, formatori. „Erasmeza“ este un limbaj specific celor care au activat și activează în proiecte și activități Erasmus+, un fel de « inside joke pour les connaisseurs », în comunitatea Erasmus. Sunt destul de mulți termeni pe care nu-i folosim sau nu îi auzim în viața de zi cu zi, însă odată intrați într-un grup de persoane care au legătură cu programul Erasmus+, apare și „erasmeza“ la lumină așa că vorbim despre mobilități de învățare, competențe cheie, priorități și obiective ale programului, instrumente pentru căutare de parteneri, VET, Agenție executivă, OID, Moblity Tool, KA1, KA2, sume forfetare, acreditare, eligibilitate și încă multe altele. Nu există o listă exhaustivă cu vocabularul „erasmezei”, însă toți pot fi găsiți în biblia programului – GHIDUL, dar și în apelul european sau național.

În mod cert ne-ar fi foarte greu să folosim acești termeni într-un dialog cu persoane care nu cunosc deloc programul Erasmus+. Și înafara planetei Erasmus+, cei mai mulți dintre acești termeni nu-și găsesc foarte ușor o corespondență în limbaj cotidian. Pe de altă parte, cei care au avut vreodată contact cu programul Erasmus+ pot fi recunoscuți și identificați destul de ușor, oriunde s-ar afla, chiar și la cumpărături sau în parc … Îi vor da de gol termeni sau expresii ca: “s-a format un grup informal”, „am reușit să mai ieșim din zona noastră de confort”, „cheltuiala asta nu este eligibilă pentru bugetul de săptămâna asta”, „m-am simțit ca într-o mobilitate de scurtă durată”, „ai avut o adevărată experiență de învățare!”, „caut formularul de candidatură”, „nu pot merge, am termen limită mâine”, „cine este persoana însoțitoare?”, „am pus la cale un parteneriat de cooperare cu vecinii de bloc”, „avem de lucru la îmbunătățirea competențelor cheie ale clienților!”.

Chiar dacă primul termen limită pentru depunerea proiectelor - deși extins - a trecut deja, Ghidul Erasmus+ este încă unul „proaspăt“ … cel puțin până la apariția primelor proiecte din valul 2021-2027. A fost probabil una dintre cele mai așteptate apariții ale anului 2021, mai ales de cei care activează în domeniile educației, formării profesionale, tineretului și sportului.

Poate că unii dintre voi vă așteptați ca noul program să apară sub o denumire nouă sau cu o structură nouă, însă programul și-a păstrat în mare parte caracteristicile esențiale. Au apărut bineînțeles și câteva elemente noi, corelate cu tendințele și preocupările de la nivel european și global: combaterea schimbărilor climatice, energia curată, inteligența artificială, robotica, participarea cetățenilor la viața democratică, egalitatea de șanse, incluziunea socială.

Știu, ați citit deja Ghidul Erasmus+ și îl aveți deja pe lista lecturilor preferată pentru următorii șapte ani, aveți foarte multe idei și o mare parte dintre ele se vor transforma în proiecte care vor fi depuse la termenele limită următoare. Pentru cei care nu știu încă, Ghidul Erasmus+ are în jur de 350 de pagini dar cei cu experiență și cei care își doresc cu adevărat să schimbe ceva în comunitățile lor nu se vor lăsa speriați. Și ei dar și voi, cei noi, trebuie să știți că pentru a înțelege toate elementele necesare depunerii unui proiect, este suficient să citiți doar paginile dedicate domeniului de activitate care vă interesează, indiferent dacă este vorba despre domeniul școlar, VET, educația adulților, învățământ superior, tineret sau sport. Astfel că, după o lectură de aproximativ 57 de pagini din Ghidul Programului, veți avea toate informațiile necesare pentru a începe demersurile de scriere a unui proiect.

Veți găsi însă și în Ghidul Erasmus+ (ca de altfel în orice alt ghid care se respectă!) multe trimiteri către documente de referință ale Comisiei Europene pe care vă recomandăm să le parcurgeți, pentru a fi la zi cu toate informațiile legate de domeniul vostru.

Pe lângă informațiile tehnice specifice unui program de finanțare, Ghidul Erasmus+ mai cuprinde și concepte, principii și valori pe care ar trebui să le aibă toți cetățenii unei societăți sănătoase: diversitate și includere, egalitate de șanse, toleranță și respect, dezvoltare durabilă, participare civică, învățare pe parcursul întregii vieți.

Exerciții de împrietenire cu Ghidul Programului Erasmus+ (sau cum să-l faci mai user friendly, cum s-ar zice):

1. Găsiți cele mai folosite 20 de cuvinte din Ghidul Erasmus+;
2. Creați expresii noi pentru dialoguri cotidiene folosind „erasmeza”;
3. Organizați un concurs de mima (online sau offline) folosind cuvinte și expresii din Ghidul E+.

Vă dorim mult succes! Iar dacă aveți întrebări sau nelămuriri, le puteți adresa echipei Erasmus+!

Campania #STANDFORSOMETHING

Campania #STANDFORSOMETHING promovează implicarea tinerilor pentru ca aceștia să-și aduca contribuția la Conferința privind viitorul Europei.

Inițiativa este finanțată de Parlamentul European și implementată în parteneriat cu European Youth Card Association (EYCA) și cu organizațiile membre ale acesteia, vizând o comunitate de 7 milioane de deținători de carduri din întreaga Europă.

Conferința privind viitorul Europei reprezintă o ocazie unică și oportună pentru cetățenii europeni de a dezbate provocările și prioritățile Europei, iar campania #STANDFORSOMETHING defășurată în cadrul Conferinței invită tinerii să își exprime opiniile privind problemele care îi preocupă. Pe lângă contribuțiile online de pe platformele oficiale ale Conferinței, tinerii europeni se pot alătura discuțiilor prin intermediul grupului de pe Facebook We #STANDFORSOMETHING Conversations și pot participa la numeroasele evenimente planificate în întreaga Europă.

Inițiativa oferă, de asemenea, si un cadru pentru organizarea de seminare, ateliere, dezbateri și alte activități pentru tineri, care se vor desfășura până la sfârșitul anului 2021 în 16 state membre ale Uniunii Europene.

Campania #STANDFORSOMETHING este coordonată de 21 de activiști de tineret din 16 state membre ale UE, dornici să implice tinerii europeni în dezbateri și activități despre viitorul Europei.

Premiul UE pentru femei inovatoare

Premiul se acordă pentru realizări remarcabile ale femeilor care conduc companii inovatoare și recunoaște rolul femeilor în jocul schimbării privind inovarea. Astfel, UE încearcă să sensibilizeze publicul privind nevoia de a crește numărul femeilor inovatoare și de a crea modele de urmat pentru femeile și tinerele din întreaga lume.

Comisia Europeană acordă premii celor mai talentate femei antreprenor din UE și din țările asociate pentru Programul Orizont 2020, care au fondat o companie de succes și au adus inovația pe piață.

Se acordă trei premii de 100 000 de euro pentru fiecare din cele trei câștigătoare de la categoria “Femei inovatoare” și 50.000 de euro pentru categoria “Rising Innovator”.

Termenul limită: 30 iunie 2021, 17:00 CET.

Certificatul Lingvistic European acordat proiectelor inovatoare în predarea și învățarea limbilor străine

NOU! Începând cu Programul Erasmus+ 2021 - 2027, Certificatul Lingvistic European se va acorda numai proiectelor finanțate în cadrul acestui program.

Competiția pentru anul în curs va fi lansată în curând și se va desfășura conform condițiilor din anii precedenți. Prioritățile ediției curente au fost prezentate în numerele din februarie - martie - aprilie ale revistei ANews.

Webinare organizate de EAQUALS și ECML dedicate educației lingvistice și multilingvismului

EAQUALS (The Evaluation and Acreditation of Quality Language Services - Asociația pentru evaluarea și acreditarea serviciilor lingvistice de calitate) a fost fondată în 1991 și este o asociație non-profit înregistrată în Anglia și Țara Galilor. Webinarele și resursele acoperă o serie de teme relevante pentru profesori, formatori de profesori, manageri academici și directori de studii și furnizează studii de caz privind trecerea la livrarea online a cursurilor.

ECML (The European Centre for Modern Languages of the Council of Europe - Centrul European pentru Limbi Moderne al Consiliului Europei) promovează excelența în educația lingvistică având ca obiectiv strategic susținerea statelor membre în implementarea unor politici eficiente de predare/învățare a limbilor străine prin:

• susținerea învățării și predării tuturor limbilor străine;
• promovarea dialogului și a schimbului între profesioniștii activi în domeniul educației lingvistice;
• instruirea multiplicatorilor;
• sprijinirea rețelelor prin organizarea și finanțarea unor programe și proiecte de cercetare.

EURYDICE

Rețeaua Eurydice își propune să faciliteze cooperarea europeană în domeniul educației. Publicațiile realizate în cadrul rețelei reprezintă o foarte bună sursă de documentare – prin furnizarea de informații clare, concise, actualizate și bine documentate. Publicațiile Eurydice pot să fie descărcate gratuit.

Cadrele didactice în Europa. Cariere, dezvoltare și bunăstare

Cadrele didactice au un rol esențial în procesul de învățare și pentru ca toți elevii să valorifice această experiență. Pandemia, tranziția rapidă de la cursurile față în față la învățământul la distanță au evidențiat de asemenea contribuția esențială a cadrelor didactice în societățile noastre. Dacă, pe de o parte, rolul cadrelor didactice evoluează pe măsură ce apar noi cerințe și așteptări, însoțite de noi responsabilități, pe de altă parte, această profesie trece de câțiva ani printr-o criză profesională. Factorii de decizie politică la nivel național și european au elaborat soluții pentru a diminua impactul deficitului de personal și a menține standarde didactice de calitate superioară.

Acest raport, care se concentrează pe cadrele didactice din învățământul secundar inferior (ISCED 2), contribuie la dezbatere prin furnizarea de date cu privire atât la politici, cât și la practici.

Raportul combină datele Eurydice referitoare la legislația națională cu date despre practicile și percepțiile profesorilor, provenite de la Studiul internațional privind predarea și învățarea (TALIS) al OCDE. Aceste două surse de date clarifică împreună impactul pe care îl au politicile naționale asupra comportamentelor cadrelor didactice, asigurând totodată un fundament pentru reforme bazate pe date concrete.

Raportul acoperă toate cele 27 de state membre UE, precum și Regatul Unit, Albania, Bosnia și Herțegovina, Elveția, Islanda, Liechtenstein, Muntenegru, Macedonia de Nord, Norvegia, Serbia și Turcia.

Principalele constatări

Condițiile de lucru:

• La nivelul UE, unul din cinci profesori lucrează cu contract temporar.
• Tot la nivelul UE, în rândul profesorilor sub 35 de ani, unul din trei este angajat în baza unui contract pe durată determinată, iar în unele țări, mai mult de două treimi dintre profesorii tineri au contracte pe termen scurt.
• Există o nemulțumire generală în rândul profesorilor în legătură cu salariile. Profesorii cu un salariu sub nivelul PIB pe cap de locuitor exprimă de obicei un nivel mai ridicat de nemulțumire. Salariile mai mari decât PIB-ul pe cap de locuitor corespund de obicei unui grad mai ridicat de mulțumire.

Cariera didactică:

• Cariera didactică este organizată în Europa fie sub formă de etape profesionale formale cu roluri și responsabilități specifice și măriri salariale corespunzătoare, fie implică doar creșteri salariale.
• Evaluarea cadrelor didactice și dezvoltarea profesională continuă reprezintă de regulă o cerință pentru avansarea în carieră în țările cu etape profesionale formale.
• În țările în care nu există astfel de etape, avansarea în carieră depinde în principal de numărul de ani lucrați.

Învățământul pedagogic inițial și inserția profesională:

• Pentru un cadru didactic din învățământul secundar inferior, în cele mai multe sisteme de educație se cere o calificare minimă la nivel de masterat.
• În medie, în Europa, mai puțin de 50% dintre profesori au participat la o schemă ce presupune o formă de sprijin la început de carieră (inserție în profesie) la prima angajare. Cu toate acestea, mai mulți profesori indică această experiență în țările în care inserția este obligatorie.

Dezvoltare profesională continuă (DPC):

• O proporție mare a profesorilor din învățământul secundar inferior din Europa se implică în activități DPC. În medie, 93% dintre profesorii din învățământul secundar inferior din țările UE au participat la cel puțin un tip de activitate de dezvoltare profesională în cele 12 luni anterioare studiului TALIS.
• Există o variație considerabilă la nivelul țărilor în ceea ce privește gama de activități de dezvoltare profesională frecventate de cadrele didactice. În medie, profesorii din țările baltice au participat la 5-6 tipuri diferite de formare în cele 12 luni anterioare studiului. În schimb, profesorii din Belgia (comunitatea franceză) și Franța au participat la două sau trei tipuri diferite de formare.
• Există o obligație prevăzută de legislație pentru cadrele didactice de a participa la DPC în aproape toate țările europene. De asemenea, peste jumătate dintre țările europene alocă timp pentru participarea fiecărui profesor la DPC, fie obligatorie, fie ca un drept al profesorilor. Cele mai multe țări europene le oferă profesorilor posibilitatea de a-și lua concediu de studii plătit pentru a se implica în activități DPC în afara școlii. Profesorii care au avut posibilitatea de a-și lua concediu de studii plătit timp de o săptămână sau mai mult par să perceapă un nivel mai scăzut de conflict între DPC și programul de lucru.

Evaluarea profesorilor:

• În marea majoritate a țărilor europene, autoritățile la nivel înalt au stabilit norme pentru a orienta modul în care sunt evaluați profesorii, iar în 10 sisteme de educație, școlile sau autoritățile locale au autonomie deplină în această privință (Bulgaria, Danemarca, Irlanda, Grecia, Olanda, Finlanda, Regatul Unit (Scoția), Islanda, Norvegia și Turcia).
• Aproximativ o treime dintre profesori au indicat că feedbackul primit nu i-a ajutat să-și îmbunătățească activitatea. Analiza sugerează o relație pozitivă între existența unui cadru național pentru evaluarea cadrelor didactice și profesorii care consideră feedbackul primit util.
• Profesorii sunt evaluați cel mai frecvent în cele trei țări baltice, câteva țări din est, Regatul Unit (Anglia), Suedia și Turcia, unde 90% dintre profesori sau mai mulți predau în școli în care sunt evaluați cel puțin în fiecare an. În schimb, în vestul și sudul Europei, precum și în Finlanda, evaluarea are loc mai rar.

Mobilitatea

• Mai puțin de jumătate dintre profesorii din Europa au fost în străinătate în scop profesional. În 2018, 40,9 % dintre profesorii din UE au participat la mobilități cel puțin o dată în timpul studiilor, ca profesori sau ambele. Mobilitatea profesorilor se situează peste media UE în țările nordice și baltice, Cehia, Cipru, Spania, Olanda și Slovenia. Din 2013 până în 2018, mobilitatetea transnațională a profesorilor a crescut în toate cele 17 țări europene pentru care există date disponibile.
• Programele UE sunt principalele scheme de finanțare pentru mobilitatea transnațională a cadrelor didactice, în comparație cu programele naționale sau regionale.
• Programele naționale de finanțare care îi ajută pe profesori să petreacă o perioadă în străinătate în scop profesional există în mai puțin de jumătate dintre țările europene, în principal în vestul și în nordul Europei. Datele sugerează că participarea la mobilități transnaționale este mai mare în țările în care autoritățile la nivel înalt organizează scheme la nivel înalt pentru a susține perioadele petrecute în străinătate în scop profesional de cadrele didactice.

Bunăstarea profesorilor

• În medie, la nivelul UE, aproape 50% dintre profesori menționează că se confruntă cu „ceva” stres sau „mult” stres la locul de muncă. Profesorii care lucrează în școli cu o atmosferă de colaborare și care au încredere în sine în ceea ce privește gestionarea comportamentului elevilor și motivarea lor, indică în general niveluri mai reduse de stres.
• Profesorii care exprimă niveluri mai reduse de stres simt de obicei că există o atmosferă de colaborare în școală, au încredere că îi pot motiva pe elevi și se consideră autonomi în activitatea pe care o desfășoară.

Vă recomandăm:

Învață să înveți ... prin alternarea concentrării cu relaxarea