ANews Buletinul informativ lunar al Agenției Naționale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale

Serie nouă (III.1). Nr. 159, aprilie 2021

Programul Erasmus+ 2021 – 2027

Povestea învățării în context transnațional merge mai departe! Vino să afli mai multe despre oportunitățile pe care le aduce noul program Erasmus+ și să vezi cum te poți pregăti pentru cele două termene limită din 11 și 20 mai!

Dacă faci parte dintr-o organizație cu mai puțină experiență în Erasmus+ te așteptăm alături de noi, oricare ar fi domeniul Erasmus+ care te interesează: educație școlară, educația adulților, formare profesională (VET), învățământ superior si tineret.

Știri. Evenimente. Perspective de învățare

Factual E+ : Fapte, nu vorbe!

Continumăm prezentarea datelor statistice privind implementarea Programului Erasmus+ în cele 8 regiuni ale României. În aprilie, găsiți informații și date statistice referitoare la mobilitățile din domeniul învățământului profesional și tehnic (VET).

În perioada 2014-2020, Programul Erasmus+ a sprijinit 361 de instituții/organizații din România să implementeze un număr de 804 proiecte de mobilitate în domeniul educației și formării profesionale.

Suma totală care a fost absorbită până la data de 1 martie 2021 este de 74.324.579 Euro. În Figura A, se poate observa cum a evoluat în cei șapte ani numărul de proiecte aprobate pentru finanțare și bugetul plătit pentru fiecare dintre cei 7 ani ai programării 2014-2020.

Regiunea de dezvoltare care a absorbit cel mai mare procent din această sumă este cea de Sud-Vest. Prin proiectele dezvoltate în toți cei șapte ani a reușit să atragă 20% din bugetul total plătit. Așa cum se poate vedea din Figura B, pe locurile doi și trei se situează Regiunile de dezvoltare Vest (17%), respectiv Nord-Est (14%).

Cele 361 de instituții/organizații au fost sprijinite prin programul Erasmus+ să organizeze mobilități pentru personalul propriu (misiuni de predare/formare, stagiu la locul de muncă și observare la locul de muncă în organizațiile de primire) dar mai ales pentru elevii sau cursanții lor (stagiu de educație și formare profesională practica în organizațiile de primire, cu o durată de până la 12 luni).

Dintre cele 361 de organizații finanțate de Erasmus+ în perioada 2014-2020, 14 sunt unități școlare speciale și incluzive, care se adresează elevilor cu nevoi speciale și personalului propriu (aproximativ 3,88%). 47 dintre organizatii se află în mediul rural. Din Figura C se poate vedea cum s-a repartizat numărul de proiecte de mobilitate pentru domeniul Educație și formare profesională din punctul de vedere al mediului de rezidență.

Erasmus fără hârtii - SEMNĂTURA ELECTRONICĂ

Încă din 2016, conform aplicării unor reglementări și regulamente la nivel european, instituțiile administrației publice din statele membre trebuie să utilizeze și să accepte semnătura electronică. Din perspectiva implementării cât mai urgente a conceptului Erasmus fără hârtii (”Erasmus without paper” - instrument dedicat inițial învățământului universitar, care urmează să fie extins și către celelalte domenii), ANPCDEFP încurajează toți beneficiarii și colaboratorii să utilizeze alternative și tehnologii care au în vedere simplificarea circuitului documentelor.

Colegii din rețelele de colaboratori (inspectori școlari, coordonatori Erasmus din universități, formatori etc.) sunt rugați să anunțe toate instituțiile pe care le pot contacta din zonele și comunitățile pe care le reprezintă pentru a impulsiona introducerea semnăturii electronice calificate, digitalizarea fiind o prioritate majoră nu numai la nivel Uniunii Europene, dar și la nivelul Guvernului României. Astfel, toată corespondența oficială ocazionată de finanțarea proiectelor de mobilitate, cooperare, solidaritate sau participare la evenimente internaționale va fi mult simplificată și se va derula mai rapid.

Costurile privind obținerea kitului și reînnoirea certificatului digital pentru perioada de implementare a proiectelor finanțate prin programele Erasmus+ și/sau ESC (Corpul European de Solidaritate) pot fi acoperite din bugetele aferente capitolelor Management și implementare proiect/Sprijin pentru organizarea mobilităților.

În România, începând cu aprilie 2020, Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) – pe care îl cunoașteți din interacțiunea cu serviciile 112 sau RO-ALERT – a fost desemnat ca unul dintre prestatorii de servicii de încredere, calificate, pentru gestionarea sistemelor de semnătură electronică care vor fi folosite de instituțiile și autoritățile publice centrale. Intrarea în posesia semnăturii digitale se poate face prin trimiterea unei solicitări la relatiipublice@sts.ro.

Săptămâna Europeană a Tineretului – 24-30 mai 2021

Săptămâna Europeană a Tineretului – SET – un eveniment aflat deja la cea de-a 10-a sa ediție - permite tinerilor să abordeze teme de dialog pe subiecte relevante pentru ei, să se informeze cu privire la oportunitățile de finanțare europeană în domeniul tineretului și să vorbească despre experiențele din proiectele pe care le-au derulat în și pentru comunitățile lor.

SET 2021 se va organiza între 24 și 31 mai, sub deviza Viitorul este în mâinile noastre. Invităm organizațiile de tineret, școlile și instituțiile care implementează proiecte dedicate tineretului sau Corpului European de Solidaritate să organizeze evenimente, activități și întâlniri cu tinerii pe care să le înscrie în baza europeană de date,

Vrei să fii ambasaDOR de învățare? Hai în rețeaua ANPCDEFP!

Ai urmărit scenele? Sperăm că da. Acum hai și tu pe scenă: o scenă a celor care au simțit emoțiile din proiectele europene de învățare. A celor care au fost voluntari, care au făcut practică într-o altă țară, care au studiat acolo. O scenă a profesorilor care învață de la alți profesori, a elevilor entuziasmați de ceea ce au descoperit, a lucrătorilor de tineret care cresc inițiative. O scenă cu emoții, cu informații, cu încredere, cu inspirație, cu acțiune.

ANPCDEFP caută ambasadori de învățare: elevi, profesori, lucrători de tineret, studenți, voluntari. Oameni care au trăit direct experiența unui proiect european, care simt că așa au învățat și au crescut. Oameni dornici să dea mai departe povestea lor, împreună cu informații despre programele Erasmus+ și Corpul European de Solidaritate. Dacă și tu crezi în învățare, în valorile europene, în bucuria de a descoperi culturi și perspective și în responsabilitatea de a da mai departe, atunci acest rol – de a-i însoți și pe alții în primii lor pași către Erasmus+ și Corpul European de Solidaritate – ți se va potrivi.

Ca ambasador, vei oferi informații de bază despre programele Erasmus+ și Corpul European de Solidaritate, pornind de la propria ta experiență. Vei putea să împărtășești aceste lucruri în diferite contexte și pe diferite canale: în întâlniri cu persoane interesate de proiectele europene, online, în scris, prin filme, articole, podcast, pe Facebook și prin orice modalitate creativă care poate duce informația mai aproape de cei care au nevoie de ea.

Ce trebuie să faci?

1. Să completezi acest scurt formular de înscriere până pe 25 mai.
2. Să îți scrii povestea de învățare în context european în cca 700 de cuvinte (încearcă să răspunzi, în propriul tău stil, la întrebări precum: cum m-a transformat experiența din proiect? a avut mobilitatea mea impact asupra celor din jurul meu? ce vreau să transmit celorlalți? cum aș putea motiva pe cineva să încerce Erasmus+ sau Corpul European de Solidaritate?).
3. Să ne spui, într-un video de cel mult 1 minut, de ce vrei să fii ambasador.

Articolul/eseul și video-ul trebuie să ajungă la adresa comunicare.an@anpcdefp.ro până pe 25 mai. Video-ul poate fi trimis prin transfer sau ca link, după ce în prealabil a fost încărcat pe canalul tău de Youtube. Un avantaj: dacă ai de spus o poveste de includere – adică dacă ai fost implicat într-un proiect european care a avut ca prioritate includerea persoanelor cu oportunități reduse sau care a creat resurse pe includere

Ce oferim?

O comunitate. Un cadru de învățare. Resurse. Oportunități de formare. Materiale. Vizibilitate. Climat pozitiv. Energie bună.

Instrumente interactive pentru îmbunătățirea abilităților de bază și a competențelor cheie ale adulților (I-Pool) – inspirație pentru dezvoltarea educației adulților la începutul unui nou program

Interactive Pool of tools for enhancing basic skills and key competences of adults – IPool

Principalul obiectiv al proiectului I-Pool a fost creșterea nivelului de competență în abilitățile de bază în rândul adulților cu nivel scăzut de educație din România, Polonia, Germania, Spania și Italia. Proiectul a fost implementat cu succes de către consorțiul condus de Asociația Centrul De Dezvoltare Arad (CDA) și a fost recunoscut în plus ca exemplu de bune practici și poveste de succes.

Dar ce se ascunde în spatele acestui succes? Una dintre pietrele de temelie ale succesului acestui proiect a fost un parteneriat puternic, 6 organizații, toate oferind instruire pentru adulți și, în special, cu experiență în lucrul cu adulți cu calificare redusă:

• Coordonatorul, CDA, o asociație de acoperire neguvernamentală și regională care oferă sprijin prin organizarea de consultanță și activități educaționale (printre altele).
• Două organizații poloneze: Danmar Computers care lucrează în domeniul educației profesionale și a adulților, oferind instruire și dezvoltând soluții IT în scopuri educaționale, și CK Edukator, furnizor de educație pentru adulți, cu experiență în educarea grupurilor țintă, în special prin inițiative EFS.
• Furnizor german de educație pentru adulți pe scară largă, VHS Cham, având un rol de lider în definirea educației pentru adulți și fiind membru al Asociației Bavareze pentru Educația Adulților.
• Confederația spaniolă a centrelor de educație și formare (CECE) care are peste 40 de ani de experiență în educația adulților și mai mult de 2000 de centre de educație și formare printre membrii săi.
• Asociația italiană ACLI care sprijină cetățenii, în special cei care sunt amenințați cu marginalizarea și riscul de excludere socială.

Tema și grupul țintă al proiectului au fost alese îndeaproape, ceea ce a contribuit și la succesul proiectului. Este extrem de important să dezvolți continuu abilități în scopul pieței forței de muncă, iar I-Pool contribuie la atingerea acestui obiectiv comun. Se poate observa că o cantitate enormă a societății este lipsită de abilități digitale, ceea ce este impus de transformarea digitală care face esențială dezvoltarea calificării. Aceasta înseamnă că, indiferent de nivelul de abilități generale pe care îl puteți demonstra, nivelul dvs. de abilități digitale va depinde de angajamentul dvs. și de eforturile depuse pentru „a rămâne conectat”. Nu este o prostie să spunem că în lumea de astăzi este necesar să putem folosi și înțelege informațiile furnizate prin Internet. Internetul este, la urma urmei, sursa de informații în secolul XXI. Prin urmare, lipsa unor abilități digitale suficiente limitează serios posibilitățile în general și oportunitățile de a învăța în special. Cu toate acestea, pentru a umple golurile, societatea trebuie să primească instrumente adecvate. Proiectul I-Pool oferă astfel de instrumente.

Principala realizare a proiectului sunt două rezultate sub forma bazei de date I-Pool și a Ghidului. Aceste rezultate sunt considerate de Consorțiu ca fiind cele mai importante și de lungă durată. Acestea vizează mai ales îmbunătățirea abilităților și competențelor de bază la adulți. Baza de date I-Pool merită o atenție specială, deoarece nu numai că colectează diverse instrumente într-o singură bază de date, ci este interactivă și permite utilizatorilor să evalueze instrumentele, să împărtășească experiența personală de la utilizarea fiecărui instrument și include posibilitatea de a adăuga noi instrumente, ceea ce face ca baza de date să fie auto- extensibil. I-Pool face o evaluare calitativă a instrumentelor colectate și oferă recomandări utile pentru utilizatori. Datorită acestei funcții, permite celor care folosesc baza de date să se concentreze asupra subiectului de care sunt interesați și să se conecteze mai ușor cu alții care lucrează în același domeniu. În plus, încă de la început, proiectul I-Pool a fost conceput pentru persoanele cu abilități scăzute în domeniul TIC, astfel încât să fie ușor de înțeles, ușor de accesat, incluzând reprezentarea grafică, printre altele. Ghidul este conceput pentru a oferi explicații despre OER, categoriile și instrumentele sale și pentru a oferi instrucțiuni detaliate despre modul de utilizare a instrumentelor acoperite într-un mod practic. Există două părți ale Ghidului - una pentru adulții cu calificare scăzută și una pentru organizațiile care oferă instruire pentru adulți. Proiectul I-Pool contribuie, de asemenea, la conștientizarea sporită a disponibilității instrumentelor existente pentru îmbunătățirea, dezvoltarea și evaluarea abilităților de bază și a competențelor cheie. I-Pool este un depozit de resurse ușor de utilizat și intuitiv.

Chiar și la 2 ani de la sfârșitul proiectului, reprezentanții consorțiului primesc încă multe întrebări și întrebări despre I-Pool, ceea ce dovedește că ideea din spatele dezvoltării unei baze de date a fost o alegere bună. Avem, de asemenea, feedback că Ghidul este utilizat de grupurile ulterioare de educatori în procesul de creștere a nivelului de competență în abilitățile de bază în rândul adulților cu educație scăzută. Cu toate acestea, reprezentanții consorțiului sunt conștienți de faptul că societatea trebuie să știe unde să caute informații cu privire la căile de perfecționare

Cum a devenit I-Pool un exemplu de bună practică ȘI o poveste de succes și unde se găsesc rezultatele sale?

• Exemple de bune practici sunt propuse anual, la nivel național de agențiile care implementează programul Erasmus+, după depunerea și evaluarea rapoartelor finale. Aceste propuneri sunt evaluate și validate de Comisia Europeană. Proiectul I-Pool a fost unul dintre aceste exemple de bune practici.
• Poveștile de succes sunt selectate dintre exemplele de bune practici la nivel central (Biroul de la Bruxelles) de către Direcția Generală Educație și Cultură (DG EAC). Proiectul I-Pool este unul dintre acestea.
• Recunoașterea acestor calități ale proiectelor și ale rezultatelor lor se prezintă prin afișarea unor etichete distinctive pe platforma de rezultate ale proiectelor Erasmus+. Rezultatele I-Pool se pot identifica dacă se caută secvența „pool interactiv de instrumente pentru îmbunătățirea abilităților de bază și a competențelor cheie ale adulților“. Vă încurajăm să utilizați instrumentele I-Pool!

#DiscoverEU

Din cauza pandemiei de Covid-19, ambele runde DiscoverEU planificate în 2020 au fost anulate și amânate. Tinerii care au câștigat un permis de călătorie DiscoverEU la runda din noiembrie 2019 vor putea călători până la data de 31 august 2021.

Se pregătește o mega-rundă de 60.000 de tichete de călătorie care va fi lansată în această toamnă, în luna octombrie.

Tinerii care erau eligibili la rundele care au fost anulate, vor avea posibilitatea să participe în mod excepțional la runda din această toamnă. De asemenea, vor putea să participe tinerii care împlinesc 18 ani anul acesta.

Participanții selectați vor putea călători în perioada martie 2022 - martie 2023, pentru o perioadă de 30 de zile.

Tinerii pot să organizeze întâlniri cu alți participanți ai inițiativei DiscoverEU și își pot face planuri comune de călătorie prin intermediul grupului DiscoverEU de pe Facebook. Înscrie-te în grup pentru a beneficia și de experiența și propunerile celorlați tineri călători!

Participanții pot contacta direct contractantul la hello@start-discover.eu.

Programul de Educaţie, Burse, Ucenicie şi Antreprenoriatul Tinerilor (ESAYEP), 2014-2021

Apeluri deschise pentru depunerea candidaturilor de proiecte:

• învățământ preuniversitar - Termen limită pentru depunerea proiectelor – 4 iunie 2021, ora 13.00 (RO);
• învățământ profesional și tehnic (VET) - Termen limită pentru depunerea proiectelor de cooperare și mobilitate – 4 iunie 2021, ora 13.00 (RO);
• învățământ profesional și tehnic (VET) - Termen limită pentru depunerea proiectelor naționale – 18 iunie 2021, ora 13.00 (RO);
• componenta Roma - Termen limită pentru depunerea proiectelor – 4 iunie 2021, ora 13.00 (RO);

Pentru a veni în sprijinul găsirii de parteneri în Norvegia – cu sprijinul partenerului nostru de program din Norvegia, The Norwegian Center for International Cooperation in Education (DIKU) – vă propunem să consultați următoarele pagini de resurse:

• Resurse pentru potențialii promotori de proiect din țările participante la program (în engleză)
• Resurse pentru potențialii parteneri din Norvegia (în norvegiană) – informațiile sunt disponibile și în limba engleză

Învățământ universitar în Erasmus+

Dezvoltă-ți noi competențe și aptitudini în cadrul unei mobilități Erasmus+, te vor ajuta în viitoarea carieră profesională!

În Erasmus+ App găsești un ghid pas cu pas cu informații utile, sfaturi practice sau povești de mobilitate ale altor studenți! Vizitează varianta desktop sau instalează aplicația din Google Play Store / iTunes App Store pe smartphone sau tabletă.

Muncă și succes în Erasmus+

Cred că ceea ce mă motivează să merg mai departe în cariera pe care mi-am propus-o sunt provocările și dorința constantă de a învăța. Așa s-a întâmplat și în cazul programului Erasmus. La momentul acela, lucram deja în multe proiecte și călătoream frecvent în Japonia, așa că motivul pentru care m-am înscris a fost mai degrabă să ies din zona de confort și să experimentez cum e să locuiesc în altă țară pentru 4-5 luni, cum e sistemul de învățământ, care e modul de comunicare dintre rezidenții străini și japonezi și multe altele. Zis-și-făcut. Așa că după primirea scrisorii de acceptare mi-am căutat singură un apartament de închiriat și mi-am făcut planul pentru perioada ce a urmat.

Un alt motiv a fost, desigur, să-mi perfecționez nivelul de cunoaștere a limbii japoneze, așa încât m-am înscris la șapte cursuri de limba japoneză de nivel fluent și la cinci cursuri de profil, predate în limba engleză. A fost, desigur, o provocare per total pentru că având un număr dublu de cursuri față de ceilalți colegi Erasmus, fiind implicată în câteva proiecte profesionale și dorind să excelez în toate, a fost nevoie să mă organizez foarte bine. Am plecat de la Ritsumeikan cu un bagaj de informații enorm care îmi folosește foarte mult în cariera mea de azi și dacă m-aș putea întoarce în timp, nu aș renunța la nimic în ciuda dificultăților de moment pe care le-am avut.

Pe lângă partea de studiu, am și lucrat foarte mult. Nu am vrut să renunț la activitățile pe care le aveam deja în România, iubind foarte mult ceea ce fac, așa că am continuat să predau online limba japoneză studenților din România și am continuat să ofer consultanță și ghidaj turiștilor români care ajungeau în zona Kansai. Nu mi-am neglijat nici brandul de accesorii și instalații de artă din origami. Am continuat să creez și am fost remarcată de doamna profesor Heidi Durning, cea care mi-a oferit ocazia să predau matematica origami la universitatea Ritsumeikan și, tot cu dumneaei, am pus bazele unei colaborări artistice prin care să introduc instalațiile mele din hârtie pe scena de dans contemporan în care dumneaei activa. Tot la universitate am fost remarcată și de doamna profesor Olivia Kennedy, care încă de la primele cursuri mi-a oferit postul de asistent de cercetare în cadrul universității, ajutând-o pe dânsa la partea de cercetare, introducere și colectare de date pentru câteva dintre proiectele pe care le desfășura.

Printre alte activități, am mai predat origami și în școli și grădinițe din Ibaraki sau la evenimentele tematice, dar am și am lucrat part-time la o cafenea pentru a îmi exersa nivelul ridicat de politețe al limbii japoneze. Mai apoi am conceput și scris un tur virtual în orașul Osaka, pentru aplicația Questo, care a fost testat și foarte apreciat de câțiva dintre colegii mei Erasmus.

Cea mai mare provocare și cea mai frumoasă experiență, a fost totuși să fiu fukumusume (fecioarele vestitoare de noroc), un fel de preotese pentru festivalul Ebisu la altarul Imamiya Ebisu. Anual, din 3000 de candidate japoneze și 100 străine, doar 40, și respectiv 10 sunt alese în baza unui interviu. Am aflat de el prin intermediul universității și, pe lângă faptul că am fost aleasă drept una din cele 50 de fete care vor fi lucra la altar, în urma unei emisiuni televizate am fost aleasă și una dintre cele 4 reprezentante ale ediției 2020.

Mă simt foarte norocoasă că am avut ocazia să particip la acest program și sunt recunoscătoare pentru toate oportunitățile avute. A fost o perioadă intensă, dar m-am bucurat enorm de drum, călătorind foarte mult în Japonia și cunoscând oameni frumoși din toate părțile lumii.

Alexandra-Gabriela Baranyi, Universitatea Româno-Americană din București, Mobilitate Erasmus de studiu de 4,5 luni la Ritsumeikan University, Japonia, Câștigătoarea premiului Studentul Român Erasmus al Anului în cadrul Galei Studenților Români din Străinătate 2021

Educație școlară în Erasmus+

Cinci pentru Barcelona cu Erasmus+

Cea de-a treia mobilitate Erasmus+ este în plină desfășurare. Între 15 și 22 aprilie, cinci profesori de la Școala Gimnazială Preutești participă la cursul Boost your creativity and prevent early school leaving: steps for integration and intercultural education, care se desfășoară în orașul Barcelona din Spania și este oferit de New Horizons Malta. Gabriela Marișca (profesor pentru învățământul primar), Liliana Adăscăliței (profesor pentru învățământul primar), Marcela Turcu (profesor TIC), Oana Mocanu (profesor de limba engleză) și Valerica Rusu (profesor de limba franceză) au avut deja două zile pline de activități nonformale, culturale și recreative. Dintre metodele și instrumentele utilizate la curs amintim caruselul de recunoaștere, Facebook wall, jocurile de energizare, Bingo, Voki, WordArt și iceberg-ul cultural. Au urmat apoi noțiuni de dezvoltare personală și team building, oportunitatea de prezentare a școlii, a zonei și a produselor locale, în cadrul unui eveniment dedicat interculturalității, precum și vizite la obiective turistice din Barcelona. Le urăm participantelor mult succes în continuare!

Corpul European de Solidaritate

Corpul european de solidaritate este programul Uniunii Europene care se adresează domeniului solidarității, una dintre valorile-cheie pe care se bazează Uniunea Europeană. Lansat în 2016 de fostul președinte al Comisiei, Jean-Claude Juncker, pentru a oferi tinerei generații de europeni opțiuni noi prin care să poată aduce contribuții semnificative societății, în domeniile care contează cel mai mult pentru ei, Corpul s-a transformat între timp într-un punct unic de acces pentru tinerii care doresc să se implice și să acționeze în sectorul solidarității. Participarea la proiecte în cadrul Corpului european de solidaritate permite tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani să se angajeze în activități de solidaritate într-o varietate de domenii, de la sprijinirea persoanelor dezavantajate la acțiuni de mediu (prin voluntariat sau locuri de muncă timp de până la 12 luni, stagii de până la 6 luni și proiecte la nivel local).

Proiectele care beneficiază de sprijinul financiar al Corpului creează un impact pozitiv asupra comunităților din întreaga Europă. Participarea la Corpul european de solidaritate nu înseamnă doar o experiență de lucru sau o aventură. Este o experiență umană de neprețuit care poate avea un impact pozitiv major asupra vieții și perspectivelor de viitor ale fiecărui participant și îi poate ajuta pe unii dintre aceștia să descopere o vocație pentru tot restul vieții lor. „Cred cu tărie că solidaritatea – în Europa sau pe alte continente sau implicând mai multe generații – este ceea ce va ajuta societatea noastră să depășească orice provocare actuală sau viitoare. Acesta este motivul pentru care Comisia propune un Corp european de solidaritate reînnoit și consolidat pentru viitoarea generație de programare, cu un domeniu de aplicare extins care va acoperi și ajutorul umanitar acordat țărilor din afara UE care au nevoie de ajutor. Sunt mândră că le vom oferi tinerilor noștri și mai multe oportunități de a-și arăta solidaritatea cu ceilalți și de a-și folosi timpul și talentul pentru a contribui la construirea societății de mâine, în care ne vom dori cu toții să trăim.“ (Mariya GABRIEL, Comisar european responsabil pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret)

Formator mediator

Mă întreb dacă profilul participanților la cursurile online a rămas asemănător cu al celor care veneau la cursurile față în față. Oricine a lucrat vreodată cu grupuri de oameni poate destul de ușor să distingă anumite trăsături și anumite comportamente specifice, datorită (sau din cauza) cărora putem vorbi despre diverse „tipologii“ ale participanților. Sigur vă amintiți de „visătorul“ din grup, de cel „lipsit de încredere“ în abilitățile formatorului sau de cel care reacționează (mai degrabă negativ) la toate informațiile pe care le primește și contrazice pe toată lumea.

Ei bine, cred că mie îmi lipsește cel mai mult contactul direct cu „certărețul“ sau „certăreața“ grupului – pentru că trebuie să existe unul/una în fiecare grup! Recunosc că devenise aproape o plăcere vinovată să reușesc să îi identific, după prima sau a doua sesiune de lucru, iar reprezentativitatea de gen a fost de fiecare dată acoperită în egală măsură. Un al doilea personaj care îmi lipsește este participantul care le știe deja pe toate! Este liniștitor să știu că, pe lângă certăreți, voi avea cu siguranță în grup și un așa-numit „atotștiutor“ – da, și aici este un echilibru în privința genului! Pe lângă faptul că au informații despre mai toate subiectele abordate, aceștia țin neapărat să fie primii care răspund la toate întrebările adresate și au tendința de a monopoliza discuțiile. Atotștiutorii au un competitor serios în rândul celor cunoscuți ca făcând parte din categoria guralivilor.

Încadrarea participanților într-o anumită tipologie nu reprezintă o etichetare a acestora, ci este un suport pentru facilitator/formator, care este oricum pregătit și conștient de diversitatea grupurilor cu care lucrează, poate să acționeze sau să reacționeze corespunzător și să facă față situațiilor de orice fel care apar în procesul de învățare. În mod cert, toți formatorii au diverse tehnici de gestionare a participanților – să le zicem – „dificili“. Atunci când au în grup vreun certăreț sau vreun guraliv, reacțiile formatorilor pot fi frontale sau indirecte. Unii formatori preferă să aloce fiecărui participant un interval de timp în care să-și exprima opinia, având astfel un instrument de control. Alți formatori aleg să aibă o discuție individuală cu participanții „problemă“. Mai este folosită și influența grupului, a majorității, pentru a limita eventualele devieri de la subiect. Și mai există și varianta: Vă mulțumim pentru contribuție, haideți să vedem dacă mai sunt și alte păreri!

Odată cu transferul cursurilor preponderent în mediul online, cele mai multe dintre platformele care găzduiesc traininguri, au rezolvat foarte simplu dilema participanților guralivi sau certăreți. Opțiunea MUTE ALL rezolvă toate aceste probleme și face ca tehnicile menționate mai sus să rămână în așteptare, până când vor fi din nou întrebuințate în interacțiunile față-în-față.

Și, dacă pentru aceste tipologii de participanți, tehologia a găsit soluții, rămân și categorii de participanți pentru care formatorii trebuie să își folosească din plin abilitățile de facilitare – mai ales în mediul online. Pentru că, cel puțin până acum, platformele digitale nu au introdus opțiuni funcționale pentru timid, somnoros sau pentru participantul rătăcit. Iar dacă aceștia preferă să păstreze închisă camera video, este cu atât mai greu să fie identificați! Cu toate acestea, facilitatorii aplică și aici câteva tehnici: un tur de opinii prin care fiecare participant răspunde la o întrebare timp de maxim 30 de secunde, prezența la fiecare 10 minute, o ștafetă între participanți, on-going bingo ș.a.m.d.

Oricare ar fi tipurile de participanți din sala reală sau virtuală, formatorul va căuta să găsească posibila cauză a unor comportamente care pot altera bunul mers al cursului sau al unei dinamici pozitive în grup și să utilizeze cele mai adecvate soluții, fără a afecta în vreun fel integritatea psiho-emoțională a vreunuia dintre membri.

Exercițiu de reflecție: Pentru că tipologiile participanților sunt foarte cunoscute, ce tip de formatori ai întâlnit până acum? În ce tip de formator/formatoare crezi că te încadrează cursanții tăi? Ce tip de formator ți-ar plăcea să întâlnești? Pot avea și participanții diverse tehnici de abordare în funcție de tipologia formatorului? (Întrebările se referă la persoane de toate genurile.)

Au fost lansate Premiile Medea 2021!

Premiile recunosc și încurajează excelența în producerea și concepția pedagogică a resurselor de învățare media și urmăresc să îi prezinte pe producătorii, designerii și profesorii care inspira comunitatea educațională.

Categorii 2021

• Premiile Medea pentru cele mai bune produse educaționale media
• Premiul special Medea al juriului

Candidații pot înscrie până la 8 produse care trebuie să fi fost create după 1 ianuarie 2019.

Toți finaliștii vor fi anunțați până în septembrie 2021 și vor fi invitați să participe la ceremonia de decernare a premiilor care va avea loc în toamna anului 2021.

Termen limită pentru înregistrarea materialelor: 31 mai 2021

Certificatul Lingvistic European acordat proiectelor inovatoare în predarea și învățarea limbilor străine

Prioritățile europene pentru acordarea Certificatului Lingvistic European 2021-2022 (III)

Noile priorități europene pentru acordarea Certificatului Lingvistic European 2021-2022 reflectă prioritățile politice ale Comisiei Europene în ansamblu. Acestea deschid oportunitatea de a demonstra modul în care învățarea limbilor străine poate fi legată de marile provocări ale timpului nostru și contribuie la soluții transfrontaliere bazate pe înțelegere și comunicare.

Noua comunicare privind Spațiul european al educației, publicată la 30 septembrie 2020, reflectă cadrul în care se vor manifesta demersurile privind educația și formarea după 2020. Atât „Recomandarea Consiliului privind o abordare cuprinzătoare a predării și învățării limbilor străine”, adoptată în 2019, cât și "Recomandarea Consiliului privind competențele esențiale pentru învățarea pe tot parcursul vieții", adoptată în 2018, fac parte din acest cadru și, prin urmare, trebuie considerate în continuare drept orientări și referințe. Conținutul priorităților de mai jos reflectă obiectivele și acțiunile generale propuse în cadrul Spațiului european al educației.

În perioada 2021-2022, Certificatul Lingvistic European va fi acordat proiectelor din toate domeniile educației și formării care sprijină cel puțin una dintre următoarele priorități europene enumerate mai jos. Prioritățile europene pot fi completate de priorități naționale.

3. Dezvoltarea profesională a profesorilor de limbi străine

Spațiul european al educației a stabilit obiective ambițioase pentru ca mobilitatea să devină o realitate pentru toți și va susține sistemele educaționale spre a le face mai inovatoare și mai favorabile incluziunii. Cadrele didactice – dar și formarea inițială și dezvoltarea profesională continuă a acestora, pe tot parcursul carierei – sunt esențiale pentru atingerea obiectivelor menționate.

Mobilitatea transnațională contribuie la dezvoltarea competențelor profesorilor și a viitorilor profesori, precum și la creșterea atractivității acestei profesii. De asemenea, profesorii au și un rol esențial în internaționalizarea școlilor. Mobilitatea și colaborarea cu școlile din alte țări le pot oferi motivație, contacte și experiență internațională necesare transformării Spațiului european al educației într-o realitate în școlile europene.

Proiectele premiate cu Certificatul Lingvistic European pot contribui la aceasta și prin explorarea următoarelor domenii care includ:

• Practici care permit creșterea mobilității profesorilor de limbi străine. Mobilitatea internațională a profesorilor în timpul formării inițiale a profesorilor nu este foarte frecventă și variază considerabil de la o țară la alta. Un grup de lucru consultativ din cadrul agențiilor naționale Erasmus+ a identificat la sfârșitul anului 2019/începutul anului 2020 că, în general, încă mai există obstacole importante în calea mobilității profesorilor.
• Colaborarea între instituțiile care oferă formare inițială pentru profesori și cele care furnizează servicii de formare profesională continuă și care abordează aspecte precum utilizarea eficientă a instrumentelor digitale și învățarea online, educația pentru dezvoltare durabilă, predarea în săli de clasă multilingve, crearea unor școli incluzive.
• Modalități de îmbunătățire a competențelor profesorilor de limbi străine și a oportunităților de dezvoltare a carierei pentru aceștia, inclusiv diversificarea oportunităților de dezvoltare a carierei și de facilitare a recunoașterii formale a diferitelor forme de dezvoltare profesională, inclusiv a competențelor dobândite în alte contexte sau în străinătate.

Webinare organizate de EAQUALS și ECML dedicate educației lingvistice și multilingvismului

EAQUALS (The Evaluation and Acreditation of Quality Language Services - Asociația pentru evaluarea și acreditarea serviciilor lingvistice de calitate) a fost fondată în 1991 și este o asociație non-profit înregistrată în Anglia și Țara Galilor. Webinarele și resursele acoperă o serie de teme relevante pentru profesori, formatori de profesori, manageri academici și directori de studii și furnizează studii de caz privind trecerea la livrarea online a cursurilor.

ECML (The European Centre for Modern Languages of the Council of Europe - Centrul European pentru Limbi Moderne al Consiliului Europei) promovează excelența în educația lingvistică având ca obiectiv strategic susținerea statelor membre în implementarea unor politici eficiente de predare/învățare a limbilor străine prin:

• susținerea învățării și predării tuturor limbilor străine;
• promovarea dialogului și a schimbului între profesioniștii activi în domeniul educației lingvistice;
• instruirea multiplicatorilor;
• sprijinirea rețelelor prin organizarea și finanțarea unor programe și proiecte de cercetare.

EURYDICE

Rețeaua Eurydice își propune să faciliteze cooperarea europeană în domeniul educației. Publicațiile realizate în cadrul rețelei reprezintă o foarte bună sursă de documentare – prin furnizarea de informații clare, concise, actualizate și bine documentate. Publicațiile Eurydice pot să fie descărcate gratuit.

Cadrele didactice în Europa. Cariere, dezvoltare și bunăstare

Cadrele didactice au un rol esențial în procesul de învățare și pentru ca toți elevii să valorifice această experiență. Pandemia, tranziția rapidă de la cursurile față în față la învățământul la distanță au evidențiat de asemenea contribuția esențială a cadrelor didactice în societățile noastre. Dacă, pe de o parte, rolul cadrelor didactice evoluează pe măsură ce apar noi cerințe și așteptări, însoțite de noi responsabilități, pe de altă parte, această profesie trece de câțiva ani printr-o criză profesională. Factorii de decizie politică la nivel național și european au elaborat soluții pentru a diminua impactul deficitului de personal și a menține standarde didactice de calitate superioară.

Acest raport, care se concentrează pe cadrele didactice din învățământul secundar inferior (ISCED 2), contribuie la dezbatere prin furnizarea de date cu privire atât la politici, cât și la practici.

Raportul combină datele Eurydice referitoare la legislația națională cu date despre practicile și percepțiile profesorilor, provenite de la Studiul internațional privind predarea și învățarea (TALIS) al OCDE. Aceste două surse de date clarifică împreună impactul pe care îl au politicile naționale asupra comportamentelor cadrelor didactice, asigurând totodată un fundament pentru reforme bazate pe date concrete.

Raportul acoperă toate cele 27 de state membre UE, precum și Regatul Unit, Albania, Bosnia și Herțegovina, Elveția, Islanda, Liechtenstein, Muntenegru, Macedonia de Nord, Norvegia, Serbia și Turcia.

Principalele constatări

Condițiile de lucru:

• La nivelul UE, unul din cinci profesori lucrează cu contract temporar.
• Tot la nivelul UE, în rândul profesorilor sub 35 de ani, unul din trei este angajat în baza unui contract pe durată determinată, iar în unele țări, mai mult de două treimi dintre profesorii tineri au contracte pe termen scurt.
• Există o nemulțumire generală în rândul profesorilor în legătură cu salariile. Profesorii cu un salariu sub nivelul PIB pe cap de locuitor exprimă de obicei un nivel mai ridicat de nemulțumire. Salariile mai mari decât PIB-ul pe cap de locuitor corespund de obicei unui grad mai ridicat de mulțumire.

Cariera didactică:

• Cariera didactică este organizată în Europa fie sub formă de etape profesionale formale cu roluri și responsabilități specifice și măriri salariale corespunzătoare, fie implică doar creșteri salariale.
• Evaluarea cadrelor didactice și dezvoltarea profesională continuă reprezintă de regulă o cerință pentru avansarea în carieră în țările cu etape profesionale formale.
• În țările în care nu există astfel de etape, avansarea în carieră depinde în principal de numărul de ani lucrați.

Învățământul pedagogic inițial și inserția profesională:

• Pentru un cadru didactic din învățământul secundar inferior, în cele mai multe sisteme de educație se cere o calificare minimă la nivel de masterat.
• În medie, în Europa, mai puțin de 50% dintre profesori au participat la o schemă ce presupune o formă de sprijin la început de carieră (inserție în profesie) la prima angajare. Cu toate acestea, mai mulți profesori indică această experiență în țările în care inserția este obligatorie.

Dezvoltare profesională continuă (DPC):

• O proporție mare a profesorilor din învățământul secundar inferior din Europa se implică în activități DPC. În medie, 93% dintre profesorii din învățământul secundar inferior din țările UE au participat la cel puțin un tip de activitate de dezvoltare profesională în cele 12 luni anterioare studiului TALIS.
• Există o variație considerabilă la nivelul țărilor în ceea ce privește gama de activități de dezvoltare profesională frecventate de cadrele didactice. În medie, profesorii din țările baltice au participat la 5-6 tipuri diferite de formare în cele 12 luni anterioare studiului. În schimb, profesorii din Belgia (comunitatea franceză) și Franța au participat la două sau trei tipuri diferite de formare.
• Există o obligație prevăzută de legislație pentru cadrele didactice de a participa la DPC în aproape toate țările europene. De asemenea, peste jumătate dintre țările europene alocă timp pentru participarea fiecărui profesor la DPC, fie obligatorie, fie ca un drept al profesorilor. Cele mai multe țări europene le oferă profesorilor posibilitatea de a-și lua concediu de studii plătit pentru a se implica în activități DPC în afara școlii. Profesorii care au avut posibilitatea de a-și lua concediu de studii plătit timp de o săptămână sau mai mult par să perceapă un nivel mai scăzut de conflict între DPC și programul de lucru.

Evaluarea profesorilor:

• În marea majoritate a țărilor europene, autoritățile la nivel înalt au stabilit norme pentru a orienta modul în care sunt evaluați profesorii, iar în 10 sisteme de educație, școlile sau autoritățile locale au autonomie deplină în această privință (Bulgaria, Danemarca, Irlanda, Grecia, Olanda, Finlanda, Regatul Unit (Scoția), Islanda, Norvegia și Turcia).
• Aproximativ o treime dintre profesori au indicat că feedbackul primit nu i-a ajutat să-și îmbunătățească activitatea. Analiza sugerează o relație pozitivă între existența unui cadru național pentru evaluarea cadrelor didactice și profesorii care consideră feedbackul primit util.
• Profesorii sunt evaluați cel mai frecvent în cele trei țări baltice, câteva țări din est, Regatul Unit (Anglia), Suedia și Turcia, unde 90% dintre profesori sau mai mulți predau în școli în care sunt evaluați cel puțin în fiecare an. În schimb, în vestul și sudul Europei, precum și în Finlanda, evaluarea are loc mai rar.

Mobilitatea

• Mai puțin de jumătate dintre profesorii din Europa au fost în străinătate în scop profesional. În 2018, 40,9 % dintre profesorii din UE au participat la mobilități cel puțin o dată în timpul studiilor, ca profesori sau ambele. Mobilitatea profesorilor se situează peste media UE în țările nordice și baltice, Cehia, Cipru, Spania, Olanda și Slovenia. Din 2013 până în 2018, mobilitatetea transnațională a profesorilor a crescut în toate cele 17 țări europene pentru care există date disponibile.
• Programele UE sunt principalele scheme de finanțare pentru mobilitatea transnațională a cadrelor didactice, în comparație cu programele naționale sau regionale.
• Programele naționale de finanțare care îi ajută pe profesori să petreacă o perioadă în străinătate în scop profesional există în mai puțin de jumătate dintre țările europene, în principal în vestul și în nordul Europei. Datele sugerează că participarea la mobilități transnaționale este mai mare în țările în care autoritățile la nivel înalt organizează scheme la nivel înalt pentru a susține perioadele petrecute în străinătate în scop profesional de cadrele didactice.

Bunăstarea profesorilor

• În medie, la nivelul UE, aproape 50% dintre profesori menționează că se confruntă cu „ceva” stres sau „mult” stres la locul de muncă. Profesorii care lucrează în școli cu o atmosferă de colaborare și care au încredere în sine în ceea ce privește gestionarea comportamentului elevilor și motivarea lor, indică în general niveluri mai reduse de stres.
• Profesorii care exprimă niveluri mai reduse de stres simt de obicei că există o atmosferă de colaborare în școală, au încredere că îi pot motiva pe elevi și se consideră autonomi în activitatea pe care o desfășoară.

Vă recomandăm:

Despre învățare cu ... Ivan și Disney+