ANews

Un punct central al dimineții l-a reprezentat discuția despre oportunitățile de sinergie pentru 2027, care a pus în relație Rețeaua de Formatori Erasmus+ și ESC cu Rețeaua Ambasadorilor de Învățare. În a doua parte a zilei, întâlnirea Ambasadorilor a continuat cu:

• atelierul „Europa în cartier”, axat pe schimb de bune practici;

• sesiunea de lucru privind rolul Ambasadorului în 2026, cu accent pe contribuții pentru viitoarea acreditare Erasmus+.

Competențe pentru impact în comunitate Următoarea zi a fost dedicată dezvoltării de competențe relevante pentru activitatea ambasadorilor. Dimineața a inclus:

• un atelier nonformal despre Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, centrat pe modul în care acțiunile noastre afectează planeta (facilitat de Andrei Dobre);

• sesiunea de Dream Management, orientată spre clarificarea obiectivelor personale și profesionale (facilitat de Mirela Oprea).

După-amiaza a fost organizată în două runde de ateliere paralele:

• strategii de promovare și utilizarea AI în comunicare și diseminare (facilitat de Raluca Ciochină);
• pilula de Includere și Diversitate (facilitat de Ana-Maria Grădinariu).

Experiența a însemnat și deschidere culturală și conexiuni internaționale: „Am participat la evenimente ESN și la Incontro Culturale Erasmus din Roma, cunoscând oameni din toată lumea.” Impactul, în propriile ei cuvinte:

Erasmus te ajută să devii mai deschis, adaptabil și încrezător.

Iar sfatul pentru alți studenți este simplu: să nu rateze o astfel de experiență. La nivel instituțional, evenimentele Erasmus Open Doors au creat contexte directe de informare și inspirație. Pe 13 martie, la Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova, aproximativ 100 de studenți s-au reunit în Aula Magna pentru a descoperi oportunitățile oferite de program. Curiozitatea, întrebările și planurile de viitor au definit atmosfera întâlnirii, iar unul dintre cele mai apreciate momente a fost accesul direct la experiențele colegilor care au participat deja la mobilități. Pentru mulți dintre participanți, totul pornește de la o întrebare simplă: „Oare și eu pot?”.

Interesul crescut pentru competiție s-a reflectat atât în numărul participanților înscriși la concurs în noiembrie 2025, cât și în calitatea celor peste 100 de materiale video, care au fost evaluate cu multă atenție de o echipă de profesioniști ai domeniului VET. Momentul central al întâlnirii a fost Gala I GO VET, unde au fost premiați câștigătorii acestei ediții. Cei cinci elevi distinși au fost recompensați pentru modul autentic în care au reușit să transmită impactul experienței Erasmus asupra dezvoltării lor. Dacă vreți să îî cunoașteți și să le ascultați poveștile, faceți click mai jos:

Un moment care a rămas cu siguranță în memoria tuturor a fost povestea lui Gabriel, cel care a povestit cu umor cum, în timpul mobilității sale din Turcia, a trecut prin experiența inedită de a fi „strigat” într-un mod cu totul neașteptat de gazde: Erasmus!. Episodul, transformat de el într-o întâmplare plină de haz, a fost dovada faptului că, dincolo de competențe și rezultate, mobilitățile Erasmus+ sunt și despre adaptare, curaj și capacitatea de a lua lucrurile cu zâmbetul pe buze. Dincolo de festivitatea de premiere, programul a inclus o serie de activități menite să dezvolte abilitățile participanților și să consolideze rolul lor de ambasadori Erasmus+. În prima zi, aceștia au vizitat THE YOUTH – Centrul Național al Ecosistemului de Tineret, unde au participat la un atelier practic de tip DIY. Pornind de la propriile povești, folosind creativitatea și lucrul în echipă, și-au creat tricouri personalizate. În cea de-a doua zi a evenimentului a continuat interacțiunea dintre câștigători, foști participanți Erasmus+ și membri ai rețelelor EuroApprentices și EuroPeers.

Sesiunile de formare dedicate au facilitat schimbul de experiențe și bune practici, au oferit instrumente concrete pentru comunicare, implicare și promovarea oportunităților de mobilitate în rândul altor tineri. Energia și deschiderea participanților au contribuit la crearea unei comunități active de tineri care pot inspira mai departe. La final, toți participanții, elevi, studenți și profesorii lor au fost inviați să se bucure de o vizita ghidată a expoziției România - Reprezentarea identitară a portului popular în artă, din cadrul Muzeului Național de Artă al României, descoperind astfel valențele identitare și simbolistica iei.

I GO VET rămâne, astfel, mai mult decât un concurs – este un cadru în care experiențele tinerilor capătă voce, iar poveștile lor devin surse reale de inspirație pentru viitorii participanți Erasmus+.

Dincolo de orizont: două săptămâni care ne-au schimba

Uneori, nu pleci doar într-o altă țară. Pleci dintr-o versiune a ta și te întorci în alta. Valencia nu a fost doar un oraș pentru noi. A fost lumina caldă pe clădirile vechi, străzile vibrante, oamenii care ne-au zâmbit fără grabă și orizontul care nu a vorbit despre limite, ci despre posibilități. Cele două săptămâni petrecute în cadrul proiectului Erasmus+ VET au fost mai mult decât un stagiu de practică. Au reprezentat lecțiile despre educație, despre tehnologie, despre adaptare și despre cine putem deveni atunci când ieșim din zona de confort.

La Devesa School nu am descoperit doar o instituție, ci o comunitate. O școală în care educația nu era rigidă, ci umană. Profesorii nu păstrau distanță, ci construiau relații. Elevii li se adresau pe nume, iar această apropiere nu diminua respectul, ci îl făcea autentic. Pentru noi, aceasta a fost prima lecție: relația este fundamentul educației. Am asistat la ore în care învățarea era interactivă, în care tehnologia era integrată natural, iar copiii erau încurajați să participe activ. Am observat cum clasele erau împărțite în grupe pentru a facilita concentrarea și adaptarea la nivelul fiecărui elev. Dar dincolo de organizare, am învățat ceva esențial: fiecare copil are propriul ritm, iar un profesor bun știe să îl respecte. Am înțeles că educația nu înseamnă doar a preda conținuturi, ci a crea un climat în care elevul se simte în siguranță să întrebe, să greșească, să încerce din nou. Am învățat cât de important este tonul vocii, claritatea explicațiilor și răbdarea repetării.Pentru noi, această experiență a însemnat mai mult decât o simplă practică pedagogică.

Bianca Nicuț, clasa a XII-a A, profil vocațional, a apreciat metodele didactice interactive și abordarea modernă a conținuturilor, considerând că astfel de resurse pot stimula curiozitatea și creativitatea elevilor. Medeea Sandu, clasa a XII-a A, profil vocațional, a subliniat cât de valoroase au fost instrumentele noi de învățare descoperite, care îi vor fi utile în viitoarea practică pedagogică. Daria Tătuț, clasa a XII-a A, profil vocațional, a simțit că experiența i-a confirmat dorința de a urma cariera didactică, dezvoltându-și răbdarea și abilitățile de comunicare. Carmen Lăzărescu, clasa a XII-a A, profil vocațional, a remarcat echilibrul dintre metodele tradiționale și cele moderne, precum și sistemul de evaluare orientat spre progres. Maria-Daria Mărgărita, clasa a XII-a A, profil vocațional, a privit această mobilitate ca pe o oportunitate de a-și valorifica și confirma abilitățile deja formate, demonstrând echilibru, empatie și siguranță în interacțiunea cu elevii. Experiența i-a oferit contextul potrivit pentru a-și pune în practică naturalețea în comunicare și capacitatea de organizare, consolidându-i convingerea că domeniul educațional i se potrivește. Pentru mine, Cristina Oana-Maria, clasa a XII- a A, profil vocațional, această experiență nu a fost doar o mobilitate Erasmus. A fost un moment de revelație. Un moment în care am înțeles că viitorul nu este un loc în care ajungi întâmplător, ci o direcție spre care alegi să mergi. Această experiență mi-a oferit certitudinea că evoluția începe în momentul în care alegi să nu te limitezi. Că încrederea se construiește prin acțiune. Că viitorul aparține celor care au curajul să îl caute. Nu vreau să rămân unde sunt. Vreau să cresc.Vreau să îndrăznesc. Vreau să zbor spre ceea ce pot deveni.

Pentru cei de la profilul Matematică-Informatică, experiența a fost una practică și aplicată. Nu au rămas la nivel teoretic. Au construit. Au testat. Au greșit. Au corectat. Au înțeles.Au lucrat cu Arduino, iar ceea ce în clasă era doar un concept, aici a devenit realitatea palpabilă. Au realizat un sistem de semafor funcțional, în care ledurile nu mai reprezentau simple componente electronice, ci un mecanism logic, coordonat de cod, timp și precizie. Au învățat să sincronizeze semnale, să gestioneze întârzieri, să programeze secvențe; exact așa cum funcționează orașele pe care le traversam zilnic. Au construit un radar cu ajutorul unui servo-motor și al unui senzor de distanță, observând cum mișcarea controlată și citirea datelor pot transforma un circuit simplu într-un sistem inteligent de detectare. Au dezvoltat un sistem de securitate pentru casă, utilizând senzori, leduri, ecrane LCD și componente programabile. Nu era doar electronică. Era logică aplicată. Era gândire algoritmică transformată în realitate. Era dovada că informatica nu înseamnă doar linii de cod, ci soluții pentru lumea reală. Au învățat despre coordonare, despre răbdare, despre importanța detaliilor. Au înțeles că un cablu conectat greșit poate opri întregul sistem, la fel cum o decizie greșită poate afecta un proiect. Au învățat să lucreze în echipă, să împartă responsabilități și să se susțină reciproc. Pentru Dobre Darius, această experiență a fost valoroasă atât prin componenta practică, cât și prin interacțiunea directă cu profesorii implicați în activitățile tehnice. A apreciat în mod deosebit profesionalismul și deschiderea domnului profesor Hassen, subliniind claritatea explicațiilor și modul aplicat în care au fost prezentate conceptele. Pentru el, această abordare a demonstrat cât de important este rolul profesorului în transformarea teoriei în înțelegere reală și aplicabilă. Drugan Andrei a perceput această mobilitate ca pe o experiență definitorie, nu doar prin prisma activităților tehnice, ci și prin prisma dezvoltării personale.

Experiența Erasmus+ VET din Valencia a fost,mai mult decât un proiect – a fost o lecție de curaj și maturizare. Am avut bucuria să îi văd crescând de la o zi la alta, adaptându-se și reprezentând școala cu seriozitate și demnitate. Dincolo de competențele profesionale, au câștigat independență și încredere. - Prof. Gabriela Cocoș, director adjunct și coordonator al proiectului

Prof. însoțitor Toma Mihaela, profesor de limba engleză, ne-a fost sprijin constant, oferindu-ne echilibru și siguranță. Prin dedicare și implicare autentică, a contribuit la crearea unui cadru în care am putut evolua cu responsabilitate și încredere. Dincolo de practică, dincolo de sălile de clasă și de proiectele construite cu migală, a existat o altă formă de învățare; una care nu se predă, ci se trăiește. Astfel, această dimensiune culturală nu a fost doar o serie de vizite. A fost o întâlnire cu diversitatea, cu istoria, cu natura și cu noi înșine. A fost dovada că educația nu se oprește la ușa unei școli; ea continuă în fiecare loc care ne deschide ochii și ne lărgește orizontul. Iar, în final, această poveste nu este doar despre un oraș, despre o mobilitate sau despre două săptămâni petrecute departe de casă. Este povestea unei generații care a ales să creadă în mai mult. Este povestea unor elevi care au înțeles că școala nu înseamnă doar manuale, ci experiențe care te formează pentru viață. Rândurile acestea au fost așezate cu emoție și recunoștință de către Oana Maria Cristina, elevă in cls a-12-a la profilul vocațional, Educatoare-Învățători, din cadrul Colegiului Național de Informatică „Matei Basarab” din Râmnicu Vâlcea, județul Vâlcea. Nu ca o simplă relatare a unor activități, ci ca mărturie a unei transformări. O poveste despre curaj, despre devenire și despre puterea de a privi dincolo de orizont.

Experiență de învățare și dezvoltare profesională în cadrul proiectului POL-COM

Într-un context profesional în care abilitățile de comunicare devin tot mai importante pentru activitatea structurilor de aplicare a legii, proiectul POL-COM - Platformă educațională de dezvoltare și instrumente de gamificare pentru formarea polițiștilor și a profesioniștilor în domeniul comunicării reprezintă o inițiativă relevantă pentru modernizarea formării polițiștilor și a formatorilor din academiile de poliție. Proiectul este implementat la nivel național de Centrul pentru Promovarea Învățării Permanente (CPIP) și Sindicatul Polițiștilor Europeni EUROPOL, în parteneriat cu alte patru instituții din Cehia și Lituania, având ca obiectiv dezvoltarea competențelor de comunicare ale profesioniștilor din domeniul aplicării legii.

Unul dintre rezultatele centrale ale proiectului îl constituie platforma digitală de formare POL-COM concepută ca un spațiu educațional modern, structurat pe module tematice, instrumente interactive și conținut digital adaptat nevoilor reale ale polițiștilor și formatorilor din Europa. Platforma urmărește să ofere metode de învățare dinamice și practice, prin integrarea unor elemente de gamificare și a unor scenarii aplicate contextului profesional. La data de 4 martie 2026, Sindicatul Polițiștilor Europeni EUROPOL a organizat o sesiune de lucru dedicată pilotării platformei și testării funcționalităților acesteia. Evenimentul a avut ca obiectiv principal verificarea modului în care platforma răspunde nevoilor de formare inițială, evaluarea relevanței conținuturilor educaționale și testarea nivelului de utilizare și accesibilitate pentru participanți. Totodată, sesiunea a reprezentat o oportunitate de familiarizare cu structura modulelor de învățare, logica platformei și instrumentele digitale disponibile, precum și de colectare a feedback-ului necesar pentru îmbunătățirea ulterioară a aplicației. Activitatea s-a bucurat de participarea a 104 studenți, ceea ce a oferit un cadru relevant pentru testarea platformei într-un context apropiat de cel al formării reale. Prezentarea aplicației POL-COM a evidențiat rolul acesteia ca instrument digital de pregătire, construit în jurul unui set coerent de competențe de comunicare necesare în mediul polițienesc. În cadrul sesiunii, participanții au explorat principalele module tematice ale platformei, orientate spre dezvoltarea unor competențe esențiale precum ascultarea activă, interacțiunea respectuoasă și nediscriminatorie, gestionarea situațiilor de risc, tehnici de de-escaladare a conflictelor, negociere și persuasiune, dar și inteligența emoțională aplicată în contexte profesionale. Aceste teme reflectă provocările reale întâmpinate de polițiști în activitatea lor zilnică și subliniază importanța unei comunicări eficiente în relația cu cetățenii.

Din perspectiva experienței de învățare, participarea la această sesiune a demonstrat valoarea utilizării instrumentelor digitale interactive în procesul educațional. Platforma facilitează o învățare mai practică și mai orientată spre situații reale, oferind utilizatorilor posibilitatea de a exersa competențe și de a reflecta asupra modului în care acestea pot fi aplicate în activitatea profesională. Feedback-ul colectat în cadrul sesiunii va contribui la optimizarea platformei și la adaptarea conținuturilor pentru a răspunde cât mai bine nevoilor utilizatorilor. În acest fel, participanții nu au avut doar rolul de beneficiari ai procesului de formare, ci și de contribuitori activi la dezvoltarea unui instrument educațional european.

Impactul unei astfel de inițiative se reflectă atât la nivel profesional, prin dezvoltarea unor competențe de comunicare mai eficiente și adaptate situațiilor complexe din teren, cât și la nivel personal, prin creșterea capacității de gestionare a emoțiilor, a conflictelor și a relațiilor interpersonale. Prin proiectul POL-COM, partenerii implicați demonstrează că integrarea tehnologiei digitale și a metodelor inovatoare de învățare poate contribui semnificativ la modernizarea formării în domeniul aplicării legii, sprijinind dezvoltarea unor profesioniști mai bine pregătiți pentru provocările societății contemporane.

”U” NutriCoach – Noi competențe și instrumente educaționale în nutriția specifică în sportul de performanță, pentru antrenori

Într-o perioadă în care sportul de performanță evoluează rapid, iar cerințele fizice și mentale asupra sportivilor cresc constant, proiectul Erasmus+ New Skills and Educational Tools for Coaches regarding Specific Nutrition in Performance Sports (U-NutriCoach) vine cu o propunere curajoasă: să aducă nutriția sportivă mai aproape de antrenori, sportivi și cluburi, într-un mod accesibil, modern și ușor de aplicat în viața de zi cu zi.

Coordonat de ”U” Cluj, împreună cu partenerii din Grecia (OFI Sports Club), Bulgaria (Volleyball Club Deya Sport) și România (Grecu Nutrition and Soft), proiectul urmărește să îmbunătățească pregătirea profesională a antrenorilor în domeniul nutriției specifice sportului de performanță și să creeze un pachet complet de resurse – de la un Ghid practic și o aplicație mobilă, până la activități de formare transnaționale și locale – care să îi sprijine în integrarea nutriției în procesul de pregătire.

Încă din primele luni, proiectul a prins viață într-un ritm intens. Conferința de deschidere de la Cluj-Napoca a adus împreună antrenori, sportivi și specialiști, iar întâlnirile transnaționale și discuțiile online au consolidat colaborarea dintre parteneri. În paralel, echipele au început colectarea datelor direct din cluburile sportive din România, Grecia și Bulgaria. În total, 317 participanți – antrenori, sportivi, părinți, inclusiv tineri cu sindrom Down – au contribuit la acest proces, învățând totodată despre farfuria sănătoasă, obiceiuri alimentare și importanța nutriției. Rezultatul a fost prima analiză transnațională de acest fel realizată în România, un document amplu, prezentat inclusiv ministrului Educației și Cercetării, care a confirmat interesul crescut pentru nutriția sportivă și nevoia unor resurse accesibile. Pe baza acestor date, am început elaborarea Ghidului practic pentru antrenori. Am creat metodologia, apoi prima versiune a ghidului, pe care am testat‑o în cadrul unui eveniment de referință pentru proiect: Conferința Națională „Nutriția specifică în sportul de performanță”. Organizată la Cluj‑Napoca în perioada 18–19 decembrie 2025, aceasta a fost prima conferință din România dedicată exclusiv nutriției în sportul de performanță și a reunit 165 de participanți unici din 19 județe și 23 de localități – dieteticieni, antrenori, sportivi, medici, terapeuți și alte persoane interesate de nutriția sportivă. Evenimentul a beneficiat de vizibilitate media la nivel regional și național: reportajul TVR Cluj a depășit 1.900 de vizualizări, Radio Cluj a difuzat o știre dedicată, iar presa scrisă și online – inclusiv ziarul Făclia – a relatat pe larg despre eveniment. În social media, postările dedicate conferinței au generat sute de reacții și numeroase distribuiri, confirmând relevanța temei pentru comunitatea sportivă.

Activitățile de formare transnaționale din Bulgaria și Grecia, la care au participat 44 de antrenori și specialiști din cele trei țări, au adus un plus de energie și inspirație. Antrenorii au testat metode digitale de monitorizare, au schimbat bune practici și au contribuit direct la îmbunătățirea Ghidului și a aplicației. În Creta, discuțiile despre dieta mediteraneană și experiențele sportive locale au creat un context autentic de învățare, iar atmosfera deschisă a încurajat schimbul de idei și colaborarea.

Privind în urmă, primul an al proiectului U NutriCoach a însemnat mult mai mult decât activități implementate conform planului. A însemnat crearea unei comunități interesate de nutriția sportivă, deschiderea unor discuții noi în cluburi și federații, creșterea vizibilității unui domeniu încă puțin explorat și, mai ales, formarea unei baze solide pentru resurse care vor rămâne utile mult timp după încheierea proiectului. Pentru organizațiile implicate, proiectul a adus un plus de încredere și vizibilitate. Pentru antrenori și sportivi, a deschis ușa către informații clare și instrumente moderne. Iar pentru comunitatea sportivă, a creat premisele unei schimbări reale în modul în care este înțeleasă și aplicată nutriția în sportul de performanță. Mai multe informații sunt disponibile pe pagina proiectului: https://u-cluj.ro/category/erasmus/  

Clubul Sportiv ”Universitatea” din Cluj -Napoca Ovidiu Vasu, Director

Elevii Liceului Tehnologic „Vasile Sav” în stagiu Erasmus+ la Granada – învățare prin experiență europeană

În perioada 1 iunie 2025 – 31 august 2026, Liceul Tehnologic „Vasile Sav” din Roman derulează cel de-al doilea an al acreditării Erasmus+ VET, oferind elevilor oportunitatea de a învăța dincolo de sala de clasă, într-un context european autentic. Planul Erasmus pentru acest an a fost gândit astfel încât să ofere șansa participării unui număr cât mai mare de elevi, fiind organizate trei fluxuri a câte 21 de participanți. Primul flux, format din 21 de elevi de clasa a X-a – 9 de la domeniul Informatică și 12 de la domeniul Electric – a desfășurat mobilitatea în perioada 14–28 februarie 2026, în Granada, Spania. Stagiul de practică, cu o durată de 60 de ore, a avut loc la compania Arcan Studios, sub îndrumarea managerului Juan Manuel Ferrer Martín.

Arcan Studios, fondată în 2011, este un spațiu creativ unde educația și industria se întâlnesc: un loc în care tinerii pot învăța dezvoltare de jocuri video, animație, ilustrație digitală și producție audio, lucrând cu instrumente profesionale precum Unreal Engine și Unity. Pe parcursul mobilității, elevii au beneficiat și de sprijinul organizației Universal Mobility, partener specializat în gestionarea proiectelor europene și organizarea de stagii de practică, care a asigurat coordonarea logistică și integrarea culturală a grupului. Pentru buna desfășurare a proiectului, au fost organizate mai multe întâlniri online de pregătire, atât cu echipa de proiect, cât și cu elevii participanți, în cadrul cărora au fost clarificate detaliile legate de activități, program, cazare și viața de zi cu zi în Granada. Învățare prin experiență: cum au lucrat elevii în Granada Activitatea propriu-zisă a fost organizată pe două direcții, în funcție de domeniul de pregătire, însă dincolo de specificul tehnic, experiența a avut un numitor comun: învățarea practică, aplicată, într-un mediu profesional  real.

Elevii de la Informatică au pășit în universul dezvoltării de jocuri video, unde ideile au prins viață pas cu pas. Lucrând în Unreal Engine, au construit propriile proiecte interactive: de la primele elemente vizuale – meniuri și selecții de hărți – până la integrarea sunetelor și programarea comportamentului personajelor. Au experimentat mecanici de joc, au testat scenarii și au descoperit ce înseamnă logica din spatele unui gameplay funcțional. Pentru mulți dintre ei, a fost prima întâlnire reală cu industria game development. În același timp, elevii de la profil Electric au explorat o altă dimensiune a tehnologiei: proiectarea digitală. Folosind AutoCAD și Blender, au transpus concepte teoretice în proiecte concrete, realizând planuri de instalații electrice și modele 3D ale unor construcții. Au învățat să gândească un sistem electric în ansamblu, să respecte norme tehnice și să lucreze cu documentație specifică domeniului. Practic, au făcut trecerea de la „a ști” la „a aplica”. Experiența văzută de elevi

Experiența din Granada a fost una deosebită, atât profesional, cât și personal. Stagiul de practică la Arcan Studios m-a ajutat să îmi dezvolt competențele în domeniul IT într-un mod interactiv și aplicat. În același timp, am avut ocazia să descopăr locuri impresionante, precum Gibraltarul. Lucrul alături de colegi m-a ajutat să îmi dezvolt abilitățile de comunicare și de lucru în echipă, iar utilizarea limbii engleze a fost esențială în interacțiunile zilnice. Este o experiență pe care mi-aș dori să o retrăiesc.” (Teișanu V.-elev participant)

Pentru mine, mobilitatea Erasmus din Granada a fost o experiență complet nouă și memorabilă. Am avut ocazia să lucrez într-un mediu prietenos, unde am învățat lucruri utile pentru viitorul meu și am înțeles mai bine cum funcționează un mediu profesional real. În același timp, orașul m-a impresionat prin frumusețea și atmosfera sa, iar excursia în Gibraltar a fost un moment de neuitat. Această experiență m-a ajutat să devin mai independent, mai responsabil și mai deschis către noi oportunități.” (Dumea C.- elev participant)

Granada – o lecție dincolo de tehnologie Experiența Erasmus nu s-a limitat la orele de practică. Granada le-a oferit elevilor un context cultural vibrant, în care fiecare zi a devenit o descoperire. Au explorat farmecul orașului, de la impunătoarea Alhambra la străduțele încărcate de istorie din Albaicín, au admirat grădinile Carmen de los Mártires și au descoperit atmosfera autentică din Sacromonte, cu tradițiile sale flamenco și locuințele săpate în stâncă.

Proiectul „Digital Echoes” are ca obiectiv diminuarea excluziunii tinerilor din mediul rural și creșterea implicării civice, prin utilizarea educației non-formale și a storytelling-ului digital ca instrumente moderne de exprimare și valorizare a identității locale. Mai exact, inițiativa vizează documentarea și conservarea digitală a 40 de tradiții locale, istorii orale sau practici culturale (câte 10 în fiecare țară parteneră), culese de la vârstnici din comunități marginalizate. În fiecare țară, 10 studenți proveniți din mediul rural vor fi implicați direct în realizarea interviurilor cu 10 vârstnici din comunitățile lor. Prin acest proces, tinerii vor învăța să documenteze și să transforme poveștile locale în materiale video autentice, devenind astfel ambasadori ai patrimoniului cultural și promotori ai identității comunității lor în mediul digital. Pe parcursul celor cinci zile de activități din cadrul seminarului, participanții au fost implicați într-un program intensiv de formare și colaborare, care a îmbinat reflecția teoretică cu exerciții practice. Sesiunile dedicate educației non-formale, valorilor europene, cetățeniei active și mobilizării tinerilor au fost facilitate de trainerul Cristina Rigman, care a ghidat procesul de învățare și i-a sprijinit pe participanți în dezvoltarea unor metode concrete de lucru cu tinerii din mediul rural. Programul a inclus sesiuni de cunoaștere și analiză a profilului tinerilor din mediul rural, identificarea oportunităților digitale și a soluțiilor pentru reducerea excluziunii digitale, precum și ateliere dedicate valorilor Uniunii Europene și cetățeniei active. Participanții au explorat, totodată, metode și campanii de mobilizare menite să stimuleze implicarea tinerilor în viața comunității. În completare, au fost abordate strategii eficiente de copywriting, prin care aceștia au învățat să formuleze mesaje clare și persuasive, să construiască titluri atractive, să structureze conținut adaptat rețelelor sociale și să creeze materiale capabile să capteze atenția și să genereze implicare. Seminarul a culminat cu o componentă practică de documentare video, susținută de videograful Lazar Bogdan, care le-a prezentat participanților tehnici de filmare și elemente esențiale pentru realizarea unor materiale video relevante și autentice. Implementarea acestui seminar a fost posibilă datorită sprijinului financiar oferit de Uniunea Europeană prin programul Erasmus+. Experiența a reprezentat nu doar o etapă esențială în dezvoltarea proiectului „Digital Echoes”, ci și o oportunitate valoroasă pentru creșterea profesională a participanților, facilitarea schimbului intercultural și consolidarea cooperării internaționale dintre organizațiile partenere.

Cum s-a desfășurat Forumul Tinerilor pentru Solidaritate și Drepturile Omului?

“Vrem o societate în care tinerii își cunosc drepturile și știu unde să meargă când acestea le sunt încălcate. Vrem școli, instituții și comunități care nu doar vorbesc despre drepturi, ci le iau în serios. Vrem informație clară, educație relevantă, sprijin real, combaterea discriminării, siguranță în viața de zi cu zi și loc pentru fiecare tânăr la masa unde se iau decizii. Ne dorim ca tot mai multe persoane tinere să promoveze drepturile tuturor oamenilor. Să creeze, să întrebe, să conteste, să organizeze, să construiască. Să nu mai aștepte să fie invitați în conversație, ci să știe că vocea lor contează.”  Extras din Manifestul Rețelei de Solidaritate, dezvoltat la Forumul Tinerilor pentru Solidaritate și Drepturile Omului   Prima ediție a Forumului Tinerilor pentru Solidaritate și Drepturile Omului a avut loc în perioada 15-19 martie, în comuna Bran, județul Brașov, și a adus împreună 60 de tineri din 15 județe, decidenți și practicieni care au discutat deschis despre drepturile omului și educația pentru drepturile omului în România. Evenimentul a fost coordonat de Asociația Go Free – Asociația pentru Sprijinirea Societății Civile, în parteneriat cu Asociația pentru Dezvoltare Activă și Rețeaua de Solidaritate, și implementat cu sprijinul programului Erasmus Plus al Uniunii Europene.   Tema forumului a fost “Accesul ca drept al tinerilor”. Cine îl are, cine nu, și ce înseamnă asta pentru comunitatea noastră?, fie că vorbim de acces la educație pentru drepturile omului, acces la cultură, acces la servicii de sănătate mintală, acces la spații de participare, acces la un loc de muncă, accesul la justiție, accesul la un stil de viață sănătos etc. Accesibilitatea înseamnă, pentru organizatori, să creezi experiențe unde fiecare se simte văzut, auzit și apreciat.    Forumul a reprezentat un context de învățare și participare, unde tineri din 24 de comune și 14 orașe s-au conectat, au contribuit şi au învăţat cum pot promova, dezvolta şi consolida educația pentru drepturile omului în România, conștientizând că există o legătură strânsă între o democrație puternică, respectarea drepturilor omului și calitatea vieții fiecăruia dintre noi.   Forumul Tinerilor pentru Solidaritate și Drepturile Omului a avut ca scop promovarea, consolidarea și dezvoltarea educației pentru drepturile omului alături de tineri și decidenți. Prin Forum și acțiunile Rețelei de Solidaritate ne dorim să cultivăm o rețea de ambasadori ai drepturilor omului, o comunitate care are la bază principiile justiției sociale, solidarității, demnității și echității.

În prima zi, cei peste 50 de tineri au avut ocazia să se (re)conecteze la Rețeaua de Solidaritate, o inițiativă Go Free care pregătește și implică tineri din diferite sate și orașe în promovarea drepturilor omului și solidarității în propriile lor comunități. Tinerii care fac parte din Rețeaua de Solidaritate au vorbit despre activitățile pe care le-au organizat și despre provocările întâmpinate. Apoi, participanții de la Forum au putut afla despre șase inițiative care promovează drepturile omului, interacționând direct cu tinerii care sunt implicați în implementarea lor.    O sesiune a fost dedicată înțelegerii conceptelor precum “drepturile omului”, respectiv “educației pentru drepturile omului”, și ancorării tuturor participanților în realitatea din România. Astfel, participanții au putut să descopere statistici care modelează societatea în care trăim – de exemplu, procentul tinerilor NEET în România este de 19,4%; 27,9% din populația României este în risc de sărăcie și excludere socială. Printre cele mai mari probleme de drepturile omului în România se numără: discriminarea și hate speech-ul, libertatea de exprimare (inclusiv a presei) și de întrunire; violența bazată pe gen; drepturi sexuale și reproductive; dreptul la un mediu curat; dreptul la muncă.   Ultima parte a zilei a fost marcată de două ateliere: “Drepturile omului în literatură”, susținut de Mihaela Griga-Anghelescu, unde participanții au putut explora, printre altele, întrebarea: “Este literatura o formă de apărare a drepturilor omului sau doar o oglindire a nedreptății?”. Cel de-al doilea atelier, “Accesul la educație și cultură în comunitățile rrome” a fost susținut de Ionuț Șerban, de la Școala Gimnazială Pakiv din Tinca (Bihor).   Ziua a doua a fost dedicată dialogului cu decidenții. În cadrul panelului “Accesul ca drept al tinerilor” participanții au adresat întrebări ce țin de drepturile tinerilor și au purtat un dialog cu Sandra Tănase – Director General Adjunct la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Ilinca Ghiza – Consilieră locală a Municipiului Brașov şi Alexandru Bălănescu – purtător de cuvânt la Instituția Avocatul Poporului. Așa cum ne confirmă participanții de fiecare dată, astfel de conversații deschise între tineri şi decidenți sunt importante şi necesare.    Pentru acest Forum au fost adresate peste 15 invitații către diferiți reprezentanți ai instituțiilor cu rol în asigurarea și protejarea drepturilor tinerilor din România, ceea ce face cu atât mai importantă prezența invitaților la acest panel.

Dialogul a continuat în sesiunea următoare, în cadrul a două ateliere. Ilinca Ghiza a discutat cu participanții despre povestea proiectului “Absorbante gratuite la Braşov”, împărtășind din provocările și reușitele aceste inițiative. Alexandru Bălănescu a vorbit cu participanții despre ce este Avocatul Poporului, cum se implică în medierea conflictelor ce țin de încălcarea drepturilor şi despre recomandări pentru ca tinerii să poată susține activitatea de watchdog a Avocatului Poporului.   În ultima zi, tinerii au dezvoltat împreună Manifestul Rețelei de Solidaritate – o declarație publică scrisă a principiilor și convingerilor care stau la baza Rețelei de Solidaritate, prin care definim modul în care vedem dezvoltarea educației pentru drepturile omului în România. Documentul reprezintă totodată un angajament public al organizatorilor Forumului și al Rețelei de Solidaritate de a dezvolta educația pentru drepturile omului în România și o cultură a solidarității, alături de autorități publice, organizații ale societății civile și grupuri informale, și toți cei care cred în valori precum diversitatea, empatia și justiția socială. Manifestul va fi disponibil publicului larg în forma sa finală în luna aprilie.   “Rețeaua de Solidaritate există pentru că vrem mai mult decât discuții. Vrem direcție. Vrem comunități mai drepte, mai sigure și mai deschise. Suntem aici pentru a învăța, a acționa și a merge mai departe împreună. Cu solidaritate. Cu claritate. Cu curaj.” (Extras din Manifestul Rețelei de Solidaritate, dezvoltat la Forumul Tinerilor pentru Solidaritate și Drepturile Omului).

“Știam de acest Forum încă din septembrie, de la prima activitate a Rețelei de Solidaritate, din Săvădisla. Știam că vreau să particip. Știam că vreau să schimb ceva. Dar nu știam încă de unde să încep. Totul a devenit mai clar în momentul în care am avut curajul să fac primul pas: să organizăm o activitate în liceul meu prin care să ducem mai departe ceea ce am trăit la Săvădisla, și să-i facem pe alți tineri mai conștienți de importanța drepturilor omului. Atunci am realizat că nu mai e doar o dorință, e o responsabilitate. Așa am ajuns la Forum. În doar câteva zile, am cunoscut oameni, am creat conexiuni și am învățat lucruri care m-au schimbat. Unele informații m-au surprins, altele m-au pus pe gânduri, dar toate m-au făcut să văd lumea puțin diferit. Unul dintre cele mai puternice momente pentru mine a fost atelierul despre rromi. M-a marcat profund să înțeleg câtă nedreptate și cruzime au existat de-a lungul timpului și încă există. Nu a fost doar o lecție, a fost un moment care m-a făcut să simt, nu doar să ascult.  În același timp, am realizat cât de important este ca vocea tinerilor să fie cu adevărat ascultată, nu doar auzită. Pentru că schimbarea reală nu vine din imaginație, ci din acțiune. […]” Stoica Roberta, membră a Rețelei de Solidaritate

Forumul Tinerilor pentru Drepturile Omului a fost organizat de către Asociația Go Free – Asociația pentru Sprijinirea Societății Civile în parteneriat cu Asociația pentru Dezvoltare Activă, în cadrul proiectului “Tineri pentru Solidaritate și Acțiune Colectivă”, finanțat prin programul Erasmus Plus al Uniunii Europene.

Povești de călătorie în programul DiscoverEU Inclusion

Common foundation, different buildings

Proiectul Discover your ROots a fost propus de CREATIV pentru a facilita călătoria cu trenul prin Europa pentru un număr de 20 de tineri din mediul rural. Tema centrală a proiectului a fost arhitectura din țările latine - Italia, Franța Spania. Dorința noastră a fost să contribuim la conectarea tinerilor participanți din mediul rural la contextul socio-cultural european punând accent pe arhitectura din țările de origine latină, ca element definitoriu al identității culturale. Călătorind în grup, tinerii au parte de experiențe de explorare culturală în care învățarea împreună devine naturală, contribuind la creșterea gradului de motivare și autodepășire, la grija pentru protejarea mediului, dar și la creșterea capacității lor de adaptare și toleranță la schimbare. Fiecare călător a avut oportunitatea să își aleagă traseul dintre cele 4 planificate în proiect, primul dintre trasee fiind ”Common fundation, different buildings”.

Curioși să exploreze culturi diferite Ne-am dorit să oferim acest spațiu pentru tinerii din mediul rural, aflați la prima experiență internațională, tineri care să aibă și o deschidere către tematica generală a proiectului, majoritatea dintre cei vizați fiind voluntarii noștri în proiectele anterioare din comunitatea Brebu, județul Prahova. Am avut multe discuții cu grupul de voluntari, înainte de stabilirea efectivă a participanților la călătorie, iar acest lucru ne-a ajutat și pe noi și pe ei: am știut clar care ne sunt intențiile cu care intrăm în această poveste împreună. Am descoperit niște adolescenți deschiși, pasionați și implicați în propriul proces de dezvoltare personală. Nu a fost ușor să acomodăm nevoile tuturor, cu atât mai mult cu cât mare parte dintre tineri aveau examenul de bacalaureat și admitere la facultate chiar în unul dintre intervalele de timp definite în proiect pentru călătoria primelor două grupuri. Motivația manifestată de fiecare dată în discuții a fost cea care a susținut întregul demers astfel că am avut un prim grup în deplasare chiar în perioada iunie-iulie 2025. ”… mă interesează partea artistică a proiectului, mai exact explorarea stilurilor arhitectonice și a formelor de exprimare artistică (...). prin această experiență vreau să înțeleg mai bine cum influențează arta identitatea culturală.” - Diana S., ”…sunt interesat de cum se comportă oamenii din țările latine și cultura acestora.” - Flavius L., ”…mă fascinează modul în care limbile latine s-au dezvoltat diferit în fiecare țară, păstrând în același timp o bază comună. (...) mă interesează să înțeleg cum istoria și condițiile sociale au influențat dezvoltarea fiecărei țări.”- Bryan W. Chiar și drumul cel mai dificil devine mult mai ușor când ai lângă tine oameni Călătoria acestui grup a durat 17 zile, au trecut prin 5 țări și au parcurs aproximativ 7100 de km pe șine, fără a pune la socoteală drumul cu trenul prin România. Fiecare dintre participanți a colectat imagini și întâmplări de pe drum, așa cum le-a trăit fiecare dintre ei, unele au ajuns și la noi și am ales să împărtășim cu voi povestea Teodorei- o poveste simplă, despre pantofi: ”Urmau peste două săptămâni pline - locuri noi, oameni noi și experiențe de neuitat. Totul părea perfect, inclusiv adidașii mei noi, cu talpa groasă. Mi-au plăcut de când i-am văzut, păreau atât de comozi în magazin, dar după primele ore de mers, și-au arătat adevărata putere: s-au transformat în cel mai mare dușman al meu. Am ignorat disconfortul, spunându-mi că e doar o problemă de obișnuință. (...) zilele treceau, kilometrii parcurși se adunau. Am rezistat eroic, dar când am ajuns în Italia, abia mai puteam să merg, disconfortul de la început se transformase în răni adevărate. Colegii mei, fără să stea pe gânduri, au venit cu soluții: unul mi-a oferit șlapii lui ca să pot merge mai ușor, altul s-a oferit să îmi țină ghiozdanul, iar ceilalți au avut grijă să mă încurajeze și să mă facă să râd. Gesturile lor simple au contat mult pentru mine și mi-au arătat cât de mult înseamnă solidaritatea într-o echipă. Înainte să plecăm din Italia mi-am cumpărat o pereche de sandale. A fost, fără exagerare, cea mai bună decizie a călătoriei. Din clipa aceea, fiecare pas a devenit mai ușor: și la propriu și la figurat. Am învățat o lecție importantă din toată povestea asta: că drumul devine mult mai ușor când ai lângă tine oameni care nu se gândesc doar la ei, ci și la binele celorlalți.”- Teodora M.

Când devii părinte descoperi despre tine o nouă latură, ai în minte imaginea familiei perfecte strângând în brațe copilul plin de energie și curiozitate pentru mediul înconjurător. Diagnosticul de hipoacuzie (pierdere de auz) al copilului este un șoc indiferent de vârsta pe care o are copilul (la naștere prin screening-ul auditiv sau ulterior), iar lumea devine și pentru părinți la fel de lipsită de zgomote așa cum este pentru cel mic. Pentru hipoacuzie există soluții: protezele auditive care amplifică sunetele pe care urechea pacientului le aude până la o limită, sau implantul cohlear care este recomandat pentru pierderile de auz severe sau profunde (peste 80dB) și presupune o operație chirurgicală de implantare a unui dispozitiv care stimulează direct nervii auditivi. După protezarea auditivă sau implantarea cohleară începe un proces de reabilitare auditiv- verbala/RAV îndelungat și ghidat de un logoped specializat, dar care nu poate avea succes dacă nu este susținut de părinți și restul membrilor familiei. În Asociația Auzi Înțelegi Trăiești suntem un grup de părinți care au trecut la rândul lor prin experiența unui diagnostic de hipoacuzie profundă al copilului lor și am observat la nivelul comunității de părinți cu care lucrăm că aceștia au nevoie de:

• ghidaj în a înțelege rolul lor în reabilitare, să observe și să se inspire de la alți părinți, alte modele europene;
• idei de activități care pot fi integrate în rutina zilnică a copilului și a vieții de familie;
• și, mai ales, să-și aducă aminte cum este să te joci și cum să folosească joaca pentru a completa lucrul pe care copilul îl face cu logopedul în cabinet.

Prin proiectul Empower parents of children with cochlear implant/hearing aid ne-am propus: 1. Facilitarea schimbului de bune practici de reabilitare auditiv-verbală pentru 8 părinți care au copii cu implant cohlear/ proteze auditive pe durata a 5 zile de mobilitate în Portugalia. 2. Creșterea gradului de conștientizare în rândul a 1000 de părinți și specialiști din România despre rolul familiei în reabilitarea auditiv-verbală a copiilor cu implant cohlear sau proteze pe durata celor 12 luni de proiect. Organizația gazdă, Universitatea Aveiro- Departamentul Școala de Sănătate din Aveiro, Portugalia, prin prof Isabel Monteiro da Costa a propus un program dedicat părinților în care: - am explorat o parte din activitățile de reabilitare pe care părinții implicați în mobilitate le-au pus în practică de-a lungul anilor prin analiza unor video-uri din arhiva personală. O sesiune care și-a pus amprenta pe modul în care părinții, prin implicarea lor zilnică, pot aduce valoare adăugată în progresul copiilor lor. - a fost facilitat schimbul de experiențe cu părinți din Portugalia- două mămici ne-au împărtășit experiența lor cu propria copii de la diagnosticare până la includerea în școală. A fost o confirmare a faptului că oriunde s-ar afla, părinte copilului cu hipoacuzie este încercat de aceleași temeri, întrebări și emoții intense. - am descoperit programul Spitalului din Coimbra care se ocupă de implantarea cohleară (Program care include sprijinul părinților și a micului pacient pe partea reabilitare -3 luni de lucru cu un logoped specializat și acces la servicii psihologice sau asistență socială). Cu acest prilej am putut face o analiză comparativă între modelul portughez din Coimbra și modelul din România prin Programul Național de Implantare Cohleară. - am lucrat cu un terapeut auditiv verbal, acreditat internațional, Pedro Bras da Silva, care ne-a ghidat prin etapele de la diagnosticare- implantare – reabilitare și integrarea în școală a copiilor cu hipoacuzie, prin metodele de lucru cu purtătorii de dispozitive de auz pe măsură ce aceștia cresc și devin adolescenți- adulți și provocările acestora, dar și la ce să fim atenți, ca părinți, atunci când terapeutul ne propune o ședință de logopedie în mediul online. - am explorat cărți, povești, imagini și texte aduse de prof. terapeut Joao Canossa Dias și magia pe care o pot aduce în procesul de reabilitare și dezvoltare a copilului în cabinetul specialistului sau acasă. Inspirația din sesiune ne-a ghidat către prima librărie în care au fost găsite câteva resurse potrivite pentru cei mici sau mai mari de acasă. Mobilitatea din proiect a fost o experiență inedită din multe puncte de vedere: primul proiect Erasmus+ al Asociației Auzi Înțelegi Trăiești pe Educația Adulților, participanții implicați au fost doar mame - ceea ce confirmă faptul că mama este persoana cea mai implicată în reabilitarea auditiv-verbală a copilului care a beneficiat de o protezare sau implantare timpurie, în plus a oferit un context de conectare și de explorare a altor nevoi de dezvoltare specifice acestui grup de părinți. Motivația cu care participanții s-au întors acasă și-a pus amprenta pe numărul și calitatea activităților care s-au conturat pentru etapa de diseminare, dar mai ales pe implicarea lor directă ca facilitatori sau ca persoane resursă: - 3 ateliere pentru părinți derulate față-în-față în Timișoara, Brănești-IF, București. - 2 activități online în februarie și martie 2026. - Campania de conștientizare (testimoniale, resurse și inspirație pentru părinți, ateliere pentru părinți etc) a colectat peste 10 000 de interacțiuni (like, share, comment, vizualizare) în mediul online (pagina asociației și un grup privat pentru părinți și specialiști) pe durata proiectului. - 4 parteneriate cu organizații și instituții care sprijină reabilitarea și includerea persoanelor cu deficiențe de auz. Proiectul a fost o oportunitate de dezvoltare personală pentru fiecare părinte participant, am obținut un grup de 8 părinți mai bine informați și pregătiți să ofere sprijin altor părinți care trec prin aceeași provocare dată de diagnosticul de hipoacuzie al copilului lor. Concluzia acestui proiect a fost aceea că odată cu diagnosticul de hipoacuzie există și o oportunitate de a te dezvolta ca părinte, de a fi un promotor al reabilitării și a integrării în comunitate sau școală a copilului purtător de implant cohlear/ proteze auditive oriunde te-ai afla. Fără acest context nici acest proiect nu ar fi prins aripi.

Învățăm împreună, creștem împreună, construim comunitate Erasmus+ aduce părinții și școala mai aproape pentru binele copiilor

Educația copiilor nu se construiește doar în sala de clasă, ci și acasă, în familie și în comunitate. Pornind de la această idee, Asociația Scântei de Geniu Videle a obținut acreditarea Erasmus+ în domeniul Educației adulților, oferind părinților și voluntarilor din comunitate oportunitatea de a participa la activități de formare și schimb de experiență la nivel european.         Proiectul de acreditare Erasmus+, educația adulților, urmărește dezvoltarea competențelor parentale și consolidarea colaborării dintre școală și familie, elemente esențiale pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor și pentru crearea unui climat educațional bazat pe încredere, respect și cooperare.

În cadrul proiectului, părinți și voluntari din comunitatea Școlii Gimnaziale Nr. 2 Videle au participat la mobilități educaționale și cursuri de formare organizate în mai multe țări europene. Aceste experiențe le-au oferit participanților ocazia de a descoperi metode moderne de implicare a părinților în viața școlii și de a observa modul în care alte comunități educaționale dezvoltă parteneriate solide între familie și instituțiile de învățământ. Temele abordate au inclus comunicarea eficientă în mediul educațional, dezvoltarea relațiilor interpersonale, gestionarea conflictelor și prevenirea bullying-ului, dar și modalități prin care părinții pot sprijini mai eficient procesul de învățare al copiilor.

Educația devine mai puternică atunci când școala și familia lucrează împreună, iar comunitatea susține acest parteneriat, consideră unul dintre părinții participanți la activitățile internaționale de învățare.

Participarea la activitățile proiectului a contribuit la dezvoltarea abilităților de comunicare și colaborare ale părinților, oferindu-le instrumente practice pentru a sprijini educația copiilor și pentru a construi relații mai bune cu profesorii. Atunci când părinții sunt implicați activ în viața școlii, copiii devin mai motivați, mai încrezători și mai deschiși către învățare. De aceea, proiectul pune accent pe colaborarea permanentă dintre familie și școală.   Printre beneficiile proiectului se numără:

• dezvoltarea competențelor de comunicare și relaționare;
• creșterea implicării părinților în viața școlii;
• schimbul de bune practici cu alte comunități educaționale europene;
• promovarea valorilor europene și a diversității culturale.

Ziua 2: De la experiență la acțiune A doua zi a pus accent pe viitor și pe valorificarea experiențelor acumulate. Participanții au explorat modalități prin care pot transforma învățarea din voluntariat în proiecte și inițiative cu impact real. Printre direcțiile abordate:

• dezvoltarea de idei de proiecte în echipă;
• identificarea de oportunități de finanțare și colaborare în cadrul programului ESC;
• evidențierea competențelor dobândite și rolul acestora în parcursul personal și profesional.

Atelierele și sesiunile de lucru au încurajat trecerea de la reflecție la acțiune, conturând pași concreți pentru perioada următoare.