Serie nouă (III.1). Nr. 161, iunie 2021
Conferința privind viitorul Europei
Conferința privind viitorul Europei se află în plină desfășurare și – ca europeni – este esențial să nu pierdeți șansa de a participa și de a vă face auzită vocea. Unul dintre obiectivele principale ale Conferinței este acela de a apropia cetățenii de factorii responsabili pentru deciziile politice. Cetățenii își pot exprima gândurile și pot folosi aceste instrumente participative pentru a contura viitorul politicilor UE. Platforma digitală multilingvă este un instrument interactiv unde cetățenii își pot împărtăși ideile, pot găsi evenimente, se pot informa cu privire la toate evenimentele conferinței, pot urmări progresul și rezultatele conferinței, în 24 de limbi. Poate fi accesată o hartă a evenimentelor la care vă puteți înscrie pentru a participa sau puteți să încărcați informații despre propriile evenimente. Acestea ar trebui să fie dedicate tinerilor, deoarece participarea lor este esențială pentru asigurarea unui impact pe termen lung al Conferinței. O parte a succesului acestui demers depinde și de asigurarea accesului unui public cât mai larg posibil, din medii și țări diferite.
Printre subiectele abordate, domeniul educației, tineretului și culturii rămâne una dintre principalele priorități ale Conferinței. Alte priorități se referă la rolul UE în lume, provocări legate de mediu, migrație, transformare digitală, aplicarea legislației, securitatea și altele, lăsând cetățenilor posibilitatea de a ridica orice problemă care contează pentru ei, într-o abordare de jos în sus.
Cetățenii din toate mediile sunt încurajați să contribuie în număr cât mai mare prin intermediul platformei la modelarea viitorului lor, dar și să promoveze Conferința pe canalele de socializare, cu hashtagul #TheFutureIsYours. Distribuie și tu!
Study in Romania
Din cuprins:
- Știri. Evenimente. Perspective de învățare: Factual E+ : Fapte, nu vorbe! —//—2021 - CONNECTOR 6 - ediție online —//— Erasmus fără hârtii – Semnătura electronică—//— Studiu privind măsurile naționale de includere Erasmus+ 2016 – 2021
- Săptămâna Europeană a Tineretului 2021
- Povești Erasmus+ de succes, coordonate de instituții din România: Călătoria noastră Erasmus+: Nivelul următor
- Programul de Educaţie, Burse, Ucenicie şi Antreprenoriatul Tinerilor (ESAYEP), 2014-2021: Apeluri deschise
- Învățământ universitar în Erasmus+: Erasmus+ App —//— Povești din experiența mea Erasmus – inspirația de care ai nevoie
- Erasmus+ în învățământul vocațional și tehnic: Cu masca prin Europa sau … cum putem organiza mobilități VET în plină pandemie!
- Educație școlară în Eramus+: O perspectivă de abordare sistemică în managementul educațional
- Educația adulților în Erasmus+: Trupa DANCE 60+, un succes Erasmus+
- Proiecte pentru tineret în Erasmus+: In My Element – expediția de leadership a lucrătorilor de tineret europeni
- Corpul European de Solidaritate
- Formator – transformator
- Eurodesk România te informează
- Multilingv. Multicultural: Certificatul Lingvistic European - 2021
- Publicațiile Eurydice: Educația pentru cetățenie în școlile din Europa – 2017
- Vă recomandăm & 3/lună
Știri. Evenimente. Perspective de învățare
Factual E+ : Fapte, nu vorbe!
Continuăm prezentarea datelor statistice privind implementarea Programului Erasmus+ și a Corpului European de Solidaritate în cele 8 regiuni ale României. În iunie, găsiți informații și date statistice referitoare la mobilitățile de învățare desfășurate în perioada 2014-2020.
Vă propunem un prim bilanț și o analiză a bugetului total plătit prin programul Erasmus+ pentru mobilitățile de învățare din România, care a însumat 309.523.032 Euro, în perioada 2014-2020. Distribuția acestui buget pentru cele cinci domenii de intervenție, respectiv Educație Școlară, Învățământ Superior, Educație și formare profesională, Educația Adulților și Tineret (au fost luate în calcul și proiectele/partneriatele de voluntariat finanțate începând cu anul 2018 prin Corpul European de Solidaritate), poate fi observată în Figura A.
Domeniul Învățământului Superior a absorbit 56% din totalul bugetului alocat pentru mobilități de învățare, în timp ce cel mai mic de procent, de doar 1%, s-a îndreptat către Educația Adulților (Figura B).
În ceea ce privește repartiția pe cei șapte ani ai programării 2014-2020, se poate observa în Figura C că, de la an la an, bugetele au crescut, cu excepția anului 2016. La finalul acestei perioade, în 2020, s-au plătit pentru mobilitățile de învățare cu 13.832.391 Euro mai mult decât în 2014. Această evoluție ascendentă se datorează creșterii numărului de proiecte de bună calitate care au fost depuse și aprobate pentru finanțare, dar și încrederii beneficiarilor în avantajele și importanța acestui tip de proiecte.
Analiza modului în care finanțarea pentru mobilitățile de învățare a fost absorbită prin proiecte în cele 8 regiuni de dezvoltare arată că pe primele trei locuri se situează regiunile Sud-Vest, Vest și Nord-Est (Figura D) (nu au fost luate în calcul sumele alocate pentru mobilitățile din Învățământul Superior).
În tabelul de mai jos am evidențiat regiunile care au atras cele mai multe/puține finanțări pentru fiecare dintre cele patru domenii analizate, precum și bugetul total, plătit în perioada 2014-2020. Există foarte probabil o legătură între numărul de proiecte aprobate, finanțarea atrasă și nevoile regiunii de dezvoltare care a obținut cel mai bun procent.
În domeniul Educației Școlare de pildă, regiunea Nord-Est este ”campioană”, ceea ce corespunde nevoilor regiunii de a investi masiv în învățământul preuniversitar. Regiunea se situează, din păcate, tot pe primul loc între cele 8 regiuni de dezvoltare atunci când se ia în calcul precaritatea economică a populației, iar cel puțin unul dintre cele șase județe, repectiv județul Bacău, se situa pe locul trei in ”topul” județelor care înregistrează un risc ridicat de părăsire timpurie a școlii (conform Strategiei privind reducerea părăsirii timpurii a școlii 2015-2020). O analiză similară se poate face și pentru domeniul Educației și Formării Profesionale, unde primul loc la absorbția finanțării pentru mobilități de învățare este ocupat de Regiunea de Sud-Vest, cu un procent de 20%. Acestă preocupare pentru atragerea de proiecte de mobilitate în acest domeniu se corelează foarte bine cu faptul că Regiunea de Sud-Vest are cel mai mic număr de ateliere școlare pentru învățământul profesional (INS, SCL108C - Ateliere școlare pe niveluri de educație, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe, 2016-2019).
Regiunea de Sud-Vest se situează pe primul loc cu 20% atunci când se însumează totalitatea finanțărilor atrase în întreaga perioadă 2014-2020, pentru toate cele patru domenii din tabelul de mai sus (vezi Figura E).
În ceea ce privește repartiția fondurilor alocate pe medii de rezidență, analiza a luat în considerare proiectele aprobate în domeniul Educației Școlare, Educației și Formării Profesionale și Educației Adulților deoarece acestea au fost domeniile vizate în 2014, când ANPCDEFP și-a stabilit prin programul de lucru o tință de 15% pentru procentul personalului din instituțiile care își desfășoară activitatea în mediul rural și care au implementat proiecte de mobilități de învățare. Mai mult decât atât, în 2020, ANPCDEFP a stabilit și o țintă specifică pentru domeniul Educație Școlară, respectiv cel puțin 22% instituții din mediul rural (cei doi indicatori fac referință la personalul beneficiar de mobilități, însă acesta e asociat cu instituția de trimitere și cu mediul de rezidență al acesteia atunci când se calculează gradul de absorbție pentru mediul rural.).
Pentru perioada 2014-2020, aceste procente defalcate pe domenii pot fi vizualizate în tabelul următor:
Se pot trage două concluzii foarte importante. În primul rând, ținta globală de 15% de instituții beneficiare din mediul rural a fost depășită cu 7 puncte procentuale (Figura F). În al doilea rând, tința specifică de 22% pentru domeniul Educației Școlare a fost și ea depășită cu mai mult de 8 puncte procentuale. Acest succes se datorează fără îndoială eforturilor depuse de personalul agenției, dar și de rețele sale de inspectori județeni responsabili cu proiectele educaționale europene, de formatori și de multiplicatori. Acțiunile concertate ale tuturor au făcut posibilă aducerea mai aproape de instituțiile și organizațiile interesate de educație și formare, inclusiv a celor din mediul rural, a informației despre oportunitățile și beneficiile pe care programul Erasmus+ le propune și le poate aduce prin proiecte de mobilități pentru învățare.
2021 - CONNECTOR 6 - ediție online
Aflat la a 6-a ediție, CONNECTOR 6.0 își propune să creeze un spaţiu online de interacţiune pentru pasionați și facilitatori ai procesului de învățare non-formală. Evenimentul se adresează tuturor celor interesați de învăţarea interactivă: formatori, facilitatori, lucrători de tineret, cadre didactice din toate sectoarele acoperite de programul Erasmus+: tineret, educaţia adulţilor, educaţie formală (preuniversitară sau universitară), formare profesională (VET).
Connector 6.0 se va desfășura online, pe platforma Zoom, pe parcursul a 4 zile. Persoanele selectate vor avea posibilitatea să participe la unul dintre atelierele propuse (a căror descriere o găsești publicată pe pagina evenimentului) dar vor putea să interacționeze cu metodele de învățare în mai multe moduri:
- ca participanți la un atelier axat pe una dintre metode, atelier care va explica și pune în practică metoda respectivă în toate cele 4 zile ale evenimentului;
- ca participanți la ateliere scurte, de 30 de minute, de tip appetiser, care vor prezenta alte 3 metode de învățare;
- ca participanți, în ultima zi a evenimentului, la performance-urile pregătite de toate grupurile de lucru, performance-uri ce vor arăta cum pot fi puse în practică metodele de învățare prezentate în eveniment.
Criterii de selecţie:
- implicarea activă în organizația pe care o reprezintă;
- motivaţia personală şi profesională;
- motivația de a împărtăși metodele învățate și a le pune în practică în comunitatea din care provin;
- abilităţi lingvistice, evenimentul se desfășoară integral în limba engleză.
Alte informații:
- Numărul maxim de participanți din România: 30. Se așteaptă un număr de 100 de participanți din întreaga Europă, iar împărțirea pe ateliere va avea în vedere o distribuire geografică.
- Participarea NU presupune vreo taxă sau alt cost de participare
- Toți participanții selectați vor fi contactați individual în vederea selectării atelierului la care urmează să ia parte
Erasmus fără hârtii - SEMNĂTURA ELECTRONICĂ
Încă din 2016, conform aplicării unor reglementări și regulamente la nivel european, instituțiile administrației publice din statele membre trebuie să utilizeze și să accepte semnătura electronică. Din perspectiva implementării cât mai urgente a conceptului Erasmus fără hârtii (”Erasmus without paper” - instrument dedicat inițial învățământului universitar, care urmează să fie extins și către celelalte domenii), ANPCDEFP încurajează toți beneficiarii și colaboratorii să utilizeze alternative și tehnologii care au în vedere simplificarea circuitului documentelor.
Colegii din rețelele de colaboratori (inspectori școlari, coordonatori Erasmus din universități, formatori etc.) sunt rugați să anunțe toate instituțiile pe care le pot contacta din zonele și comunitățile pe care le reprezintă pentru a impulsiona introducerea semnăturii electronice calificate, digitalizarea fiind o prioritate majoră nu numai la nivel Uniunii Europene, dar și la nivelul Guvernului României. Astfel, toată corespondența oficială ocazionată de finanțarea proiectelor de mobilitate, cooperare, solidaritate sau participare la evenimente internaționale va fi mult simplificată și se va derula mai rapid.
Costurile privind obținerea kitului și reînnoirea certificatului digital pentru perioada de implementare a proiectelor finanțate prin programele Erasmus+ și/sau ESC (Corpul European de Solidaritate) pot fi acoperite din bugetele aferente capitolelor Management și implementare proiect/Sprijin pentru organizarea mobilităților.
În România, începând cu aprilie 2020, Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) – pe care îl cunoașteți din interacțiunea cu serviciile 112 sau RO-ALERT – a fost desemnat ca unul dintre prestatorii de servicii de încredere, calificate, pentru gestionarea sistemelor de semnătură electronică care vor fi folosite de instituțiile și autoritățile publice centrale. Intrarea în posesia semnăturii digitale se poate face prin trimiterea unei solicitări la relatiipublice@sts.ro.
Studiu privind măsurile naționale de includere Erasmus+ 2016 – 2021
La începutul acestui an, ANPCDEFP a comandat un studiu privind evaluarea implementării strategiei naționale de includere 2016-2020, strategie care propune raportarea la programul Erasmus+ ca la un instrument pentru implicarea persoanelor cu oportunități reduse în proiectele și mobilitățile internaționale de învățare. Prin activități de informare, formare și alte demersuri specifice, ne-am adresat atât organizațiilor cu experiență deja acumulată în derularea proiectelor Erasmus+, dar care nu vizau persoanele vulnerabile ca grup țintă al acestor proiecte, cât și organizațiilor cu specific și activități incluzive, dar care nu s-au implicat, din diverse rațiuni. Scopul acestei abordări a fost acela de a crește atât numărul, cât și calitatea proiectelor depuse și finanțate care se adresează direct sau indirect persoanelor cu oportunități reduse, indiferent de statut: elevi, studenți, profesori, tineri sau adulți.
Obiectivele generale ale studiului au vizat evaluarea impactului măsurilor de includere din perioada 2016-2020, dar și formularea de recomandări pentru viitoarea strategie națională de includere. În plus, studiul a urmărit identificarea surselor de informare a candidaților, percepția asupra procesului de candidatură, gradul de satisfacție față de mobilitățile în care au fost incluse grupurile vulnerabile, precum și evaluarea evenimentelor de formare specifice includerii.
Pe baza tuturor rezultatelor primite și, mai ales, prin recomandările oferite de participanții la studiu, ANPCDEFP va realiza o nouă strategie națională care vizează includerea și diversitatea ca priorități ale programelor Erasmus+ și Corpul European de Solidaritate 2021-2027.
În sensul realizării viitoarei strategii naționale, punctele de referință vor fi Ghidul de implementare a Strategiei europene de includere și diversitate Erasmus+ și ESC 2021, precum și rezultatele întâlnirii Grupului de lucru al ofițerilor de includere din cadrul Agențiilor Erasmus+ și ESC, întâlnire găzduită de țara noastră la începutul lunii iunie.
Săptămâna Europeană a Tineretului
Săptămâna Europeană a Tineretului – SET – un eveniment care se organizează din doi în doi ani și se află la cea de-a 10-a ediție a sa – permite tinerilor să abordeze teme de dialog pe subiecte relevante pentru ei, să se informeze cu privire la oportunitățile de finanțare europeană în domeniul tineretului și să vorbească despre experiențele trăite pe parcursul proiectelor derulate în și pentru comunitățile lor.
SET 2021 – a avut loc între 24 și 31 mai, sub deviza „Viitorul este în mâinile noastre“ – și a lansat o invitație la dialogul cu tinerii către organizațiile de tineret, școlile și instituțiile care implementează proiecte dedicate tinerilor, prin Programul Erasmus+ sau prin Corpul European de Solidaritate, oferindu-le un cadru dedicat în care să organizeze evenimente, activități și întâlniri cu tinerii. Toate evenimentele, activitățile și acțiunile au fost înscrise într-o bază europeană de date.
Săptămâna Europeană a Tineretului 2021 s-a încheiat cu peste 75 de evenimente desfășurate doar în România, dintre care 24 au fost legate de Conferința privind viitorul Europei și unul de Anul european al căilor ferate 2021. 31 dintre evenimentele din România au fost organizate în cadrul rețelei de multiplicatori ai Eurodesk. Au participat aproape 6000 de tineri din toată țara, inclusiv tineri români aflați în străinătate, am lansat rețeaua EuroPeers într-un eveniment online, am vorbit despre Europa și despre oportunitățile de studiu, muncă și voluntariat prin programele Erasmus+ și Corpul European de Solidaritate! La nivel european au avut loc peste 800 de activități, la care au participat peste 130.000 de persoane.
Adresăm o invitație deschisă tuturor acelora care au organizat evenimente cu acest prilej de a ne trimite materiale (texte și fotografii) pentru a le publica în revista ANews.
Povești Erasmus+ de succes, coordonate de instituții din România
Spațiul care găzduiește rezultatele tuturor proiectelor Erasmus+, implementate în întreaga Europă, este Platforma Erasmus+ Project Results (EPRP) de pe site-ul Comisiei Europene. Această bază de date oferă un acces simplu și rapid la descrierile și rezultatele proiectelor finanțate prin Programul Erasmus+ dar și la proiecte finanțate prin programele precedente dedicate educației, formării profesionale, tineretului și sportului. Fiecare descriere de proiect include și datele de identificare ale instituțiilor coordonatoare și partenere, reprezentând o reală sursă de inspirație și alcătuind o colecție bogată de bune practici și povești de succes. Proiectele din aceste două categorii s-au distins prin relevanță și inovație în abordare, prin potențialul de comunicare, impact sau design.
Platforma permite multiple opțiuni de identificare a proiectelor după cuvinte cheie, după acțiuni sau ani, prin opțiunea de căutare sau de căutare avansată. Lista proiectelor care vă interesează – rezultată în urma aplicării propriilor filtrări și sortări – poate fi salvată ca fișier Excel sau ca broșură (în format pdf).
Până în acest moment, sunt încărcate în această bază de date 13 povești de succes și 300 proiecte de bune practici coordonate de instituții din România. O mare parte dintre ele sunt deja finalizate. Pe parcursul anului, vă vom prezenta o serie de articole lunare care se vor concentra pe aspecte legate de sustenabilitatea acestor proiecte. Veți afla cum au supraviețuit rezultatele proiectului după încheierea perioadei de finanțare și dacă au generat implementarea altor proiecte, ce a devenit parteneriatul și cum s-au implicat instituțiile partenere în transferul rezultatelor către alte grupuri țintă sau instituții.
Vă invităm să parcurgeți aceste povești care vă pot ajuta să vă transformați propriul proiect într-o poveste de succes, să găsiți soluții la unele dintre problemele cu care vă confruntați în instituția sau comunitatea dvs. sau să găsiți parteneri pentru viitoare proiecte.
Călătoria noastră Erasmus+: Nivelul următor
În perioada 2017 – 2020, în cadrul proiectului Erasmus+ „Cursuri de formare online pentru lucrători de tineret E+”, s-a inițiat platforma online The Courses, dedicată în special lucrătorilor de tineret.
PE SCURT
Platforma a pus la dispoziția participantului diferite instrumente de învățare: manual online, prezentări/materiale audio-video, hărți mentale, bibliografie suplimentară, teste, misiuni, evaluare între egali, comunitate de practică, webinarii, instrumente editabile, elemente de progres, sistem de punctaj și multe altele. Cel mai revoluționar element al fiecărui curs a fost un joc 3D care permite participantului să experimenteze materialul de învățare într-un mod surprinzător, dar și eficient testând elemente, sarcini, îndeplinirea de misiuni precum și luarea de decizii, ca într-un proiect real. Cursurile online de formare sunt pentru cei care își doresc dezvoltarea personală, profesională, dobândirea de noi abilități și cunoștințe, îmbogățirea CV-ului sau doresc să activeze într-o structură care derulează proiecte educaționale pe plan local, național sau european.
Cum continuă povestea? Cu mult timp în urmă, tinerii călătoreau din loc în loc, învățând de la diferiți meșteri noi meserii. La capătul a mulți ani de practică și eforturi, deveneau meseriași sau meșteșugari realizați cum ar croitori, pietrari, geamgii, cioplitori, fierari, armurieri, pantofari etc. Acestea sunt căutările unei calfe care a vrut să încerce misiuni speciale oferite de bresle speciale și o comisie la fel de specială.
Ca în vremurile vechi, dar într-un domeniu actual, utilizatorul face cunoștință cu patru tipuri de lucrători de tineret:
- • Lider în schimburi de tineri;
- • Facilitator în activități de voluntariat;
- • Mentor în activități de voluntariat;
- • Manager în proiecte Erasmus+.
Partenerii proiectului au fost: Predict CȘD Consulting, Asociația Millennium Center (România), CESIE (Italia), Asociația Mundus (Spania) și V2020 (Regatul Unit).
PE LARG
Nevoi abordate
Acest proiect a demarat pornind de la o mică cercetare întreprinsă de către parteneri, care a demonstrat că unele organizații se confruntă cu o provocare distinctă: lipsa unor instrumente corespunzătoare pentru a-i forma pe lucrătorii de tineret implicați în programele dedicate tinerilor, cu precădere în cadrul Erasmus+, într-un interval flexibil și specific. De asemenea, am observat existența unor fluctuații majore în ocuparea acestor poziții. În acest domeniu, persoanele nu lucrează pe perioade îndelungate, ci echipele se schimbă constant, având în vedere faptul că toate proiectele au un început și un final – precum și existența unor pauze între proiecte, cu atât mai mult atunci când vine vorba despre schimburile de tineri. O persoană care participă la un moment dat ca lider într-un astfel de schimb nu va fi din nou disponibilă în luna sau anul următor. În concluzie, am constatat necesitatea unui sistem de formare flexibil pentru instruirea lucrătorilor de tineret în ariile restrânse ale E+: SEV/CES (mentori, facilitatori), coordonatori, lideri în schimburi de tineret.
Proiectul a implicat cinci parteneri din patru țări, având drept rezultat elaborarea a patru cursuri online inovative, traduse în patru limbi, cu privire la patru tipuri de specializări în cadrul muncii în domeniul tineretului și domeniile conexe:
- curs online pentru manageri de proiect în proiectele E+;
- curs online pentru mentori în cadrul SVE/CES;
- curs online pentru facilitatori în cadrul SVE/CES;
- curs online pentru lideri în schimburile de tineri.
Cursuri de tip MOOC – produsele noastre au luat forma unor cursuri online deschise și în masă (MOOC), având o structură specială, inovativă și antrenând sute de participanți, în cele patru limbi disponibile. Luând în considerare timpul alocat, am planificat ca fiecare curs să poată fi parcurs în 32-40 de ore, ca interval de timp recomandat participanților.
Poveștile
Utilizatorul este permanent în două lumi:
- lumea poveștii, călătorește prin diferite ținuturi și învață de la maeștri, pentru a deveni în cele din urmă unul dintre ei;
- lumea efectivă a cursului, cu activitățile specifice propuse.
Portalul nostru te invită să te alături călătoriei calfei noastre, care are câteva misiuni speciale propuse de către anumite tagme, precum și de către o Comisie renumită. Fiecare dintre cele 4 povești propuse se conectează la final și cu jocul video tematic, specific fiecărui curs.
Evaluare inițială – evaluare finală
Fiecare curs are o consistentă baterie de teste, evaluare inițială, evaluări intermediare pe secțiuni precum și o evaluare finală. Acest lucru ne-a permis să vedem evoluția clară, comparând nivelul cunoștințelor la început cu rezultatele de la final. Creșterile au fost între 21% la facilitator, ca medie, ajungând la 35% la manager de proiect în Erasmus+.
Grupuri țintă
Ne-am propus ca grupuri-țintă persoanele care aveau un interes pentru implicarea în schimburi de tineri, activități de voluntariat și în general în proiecte educaționale în cadrul E+. Planul inițial a fost să ajungem la 160 de persoane care să exploreze cursurile noastre, iar 80 să finalizeze fiecare curs, însă în cele din urmă, datorită puternicei implicări a membrilor echipei și a interesului ridicat al participanților, am depășit cu mult indicatorii și obiectivele planificate, așa cum se indică mai jos.
Așadar, putem spune că următoarele obiective au fost atinse pe parcursul duratei proiectului, 34 de luni:
- Peste 450 de persoane s-au familiarizat cu domeniul managementului proiectelor E+;
- Peste 250 de persoane s-au familiarizat cu secțiunea dedicată mentoratului în cadrul SEV/CES;
- Aproape 300 de persoane s-au pregătit ca facilitatori în cadrul proiectelor SEV/CES;
- Aproape 450 de persoane au dobândit competențe de bază ca lideri de grup în cadrul cursului nostru online;
- Au fost create patru rețele non-formale – comunități de practică pentru fiecare dintre cursuri.
În ansamblu, am obținut următoarele cifre luând în considerare exploratorii care s-au înscris la cursurile generale, parcurgând toate secțiunile sau doar câteva dintre acestea:
- Lider în schimburi de tineret: 2430;
- Facilitator în activități de voluntariat: 1347;
- Mentor în activități de voluntariat: 1230;
- Manager de proiect în Erasmus Plus: 2285.
Platforma noastră de învățare online a atins următoarele cifre, atunci când vine vorba de vizitatori, urmărind indicatorii-cheie lunari pe parcursul întregii perioade, 2017 - 2020:
- Vizitatori unici: 56.124;
- Numărul vizitelor: 95.065;
- Pagini explorate: 7.354.294;
- Vizitatorii generali au provenit din 159 de țări și teritorii.
Dincolo de numărul de vizite, în ceea ce privește persoanele înregistrate pe portal, am avut în total 5983 de utilizatori care s-au înscris pe platformă pe parcursul proiectului. Utilizatorii înregistrați pe parcursul derulării proiectului au provenit din 114 țări. În perioada de durabilitate, în ultimele luni, s-au mai alăturat deja peste 300 de utilizatori pe platformă.
ISTORIC
Acest proiect face parte dintr-o trilogie - o abordare strategică prin care s-au creat module online pentru tineri și lucrători de tineret activi la nivel european. Mai precis, pe lângă acest proiect, s-a mai creat, în 2014-2017, o platformă având module de orientare în carieră, simulare de ocupații, modul online „A învăța să înveți”, curs online „Lucrător de tineret” la nivel european precum și un curs autorizat de lucrător de tineret pe standardul ocupațional românesc. Proiectul aferent, „Valiza, harta și călătoria lucrătorului de tineret” a fost declarat „Exemplu de bune practici” și „Poveste de succes” de către un grup de experți din cadrul Direcției Generale Educație, Tineret, Sport și Cultură a Comisiei Europene.
Urmează a treia parte a trilogiei care va fi disponibilă în curând și despre care vom povesti în curând, într-unul dintre numerele viitoare ale ANews.
Sorin-Victor Roman – formator, designer de activități de învățare și inițiatorul proiectului
#DiscoverEU
Din cauza pandemiei de Covid-19, ambele runde DiscoverEU planificate în 2020 au fost anulate și amânate. Pentru tinerii care încă nu au utilizat permisul de călătorie DiscoverEU câștigat la runda din noiembrie 2019, a fost prelungită perioada de călătorie până la data de 30 septembrie 2022. Ei vor fi contactați de echipa DiscoverEU care îi va ghida în continuare.
Dacă situația epidemiologică și reglementările din Europa vor permite, inițiativa DiscoverEU va fi relansată în această toamnă. Puteți urmări website-ul nostru unde veți găsi actualizări în mod constant, de asemenea, Portalul European pentru Tineret și grupul oficial DiscoverEU de pe Facebook.
Participanții pot contacta direct contractantul la hello@start-discover.eu.
Programul de Educaţie, Burse, Ucenicie şi Antreprenoriatul Tinerilor (ESAYEP), 2014-2021
Pentru a veni în sprijinul găsirii de parteneri în Norvegia – cu sprijinul partenerului nostru de program, The Norwegian Center for International Cooperation in Education (DIKU) – vă propunem să consultați următoarele pagini de resurse:
- Resurse pentru potențialii promotori de proiect din țările participante la program (în engleză)
- Resurse pentru potențialii parteneri din Norvegia (în norvegiană) – informațiile sunt disponibile și în limba engleză
Classroom Laboratory - un proiect ESAYEP
ClassroomLab este un curs universitar cu teme de studiu atent selectate, o infrastructură tehnologică pentru experimente pedagogice și metodologice și în același timp, este o arenă colaborativă pentru studenți, profesori, cercetători și lumea muncii.
Scopul general al proiectului Classroom Laboratory este de a integra în oferta educațională a Universității de Vest din Timișoara(UVT) și a Norges Teknisk-Naturvitenskapelige Universitet (NTNU) un curs comun prin proiectarea de module interdisciplinare de pionierat care, prin efectul multiplicator, pot fi încorporate în programele de studiu actuale și viitoare. Acest curs răspunde nevoilor universităților de a fi reactive la schimbările economice și de a identifica soluții pentru combaterea marginalizării grupurilor vulnerabile pe piața muncii – persoane de etnie rromă, persoane cu dizabilități, migranți.
Ideea principală a proiectului este de a implementa modele digitale și inovatoare de predare și învățare experiențială bazate pe utilizarea tehnologiilor avansate de reprezentare și comunicare (cum sunt VR/AR), care permit studenților români și norvegieni să coopereze în timp real, să abordeze teme de studiu bazate pe o cazuistică preluată direct din realitatea socio-economică și în dialog cu o echipă interdisciplinară de cadre didactice din Norvegia și din România.
Obiectivele proiectului Classroom Laboratory
- Îmbunătățirea calității educației și pregătirii din universități prin schimburi de bune practici, metode de predare - învățare și transfer de cunoaștere
- Consolidarea cooperării dintre educație și lumea muncii prin aducerea împreună, în sala de clasă, a lumii academice, companiilor, angajatorilor, agențiilor și organizațiilor neguvernamentale care oferă servicii de integrare în muncă pentru grupuri vulnerabile – persoane de etnie rromă, persoane cu dizabilități, migranți
- Dezvoltarea ofertei educaționale a UVT cu disciplina ClassroomLaboratory, în cadrul căreia studenții dezvoltă competențe interdisciplinare și transversale
- Creșterea mobilităților de învățare și dezvoltarea internaționalizării.
Grupuri țintă
- Studenții – cursul ClassroomLab va fi accesibil tuturor studenților de ciclul I de la UVT și NTNU
- Profesori, cercetători și personal administrativ de la UVT și NTNU
- Agenți economici, angajatori și furnizori de servicii de integrare ocupațională a grupurilor vulnerabile.
Rezultatele proiectului și beneficiile pe termen lung
În primul an al proiectului au fost dezvoltate o serie de activități menite să conducă la o pregătire solidă a implementării cursului comun Classroom Laboratory la UVT și NTNU. Cadre didactice, cercetători și personal administrativ din UVT au fost instruiți în cadrul unui Program de Studiu Intensiv la NTNU despre metodele de predare și învățare specifice Modelului de Proces. De asemenea, a fost elaborat un ghid comprehensiv pentru laboratorul clasă – ClassroomLab Reader – promovat către studenții și cadrele didactice de la UVT și NTNU.
La finele primului an de implementare va fi elaborat un al doilea produs intelectual al proiectului, Curriculum of the ClassroomLab Joint Course, și mai apoi, un instrument de evaluare a calității și impactului cursului comun (ClassroomLab Impact Tool) care vizează asigurarea managementului calității cursului comun. Din partea de pregătire a implementării cu succes a cursului comun ClassroomLab face parte și un program de instruire – Demonstrative Classroom Laboratory – la UVT și primul workshop organizat în cadrul proiectului la NTNU, CommTech Workshop. În acest fel, după etapa de dezvoltare desfășurată pe durata primului an al proiectului, cursul comun Classroom Laboratory Joint Course va fi implementat într-un mod cu adevărat integrat în ambele universități, cu începere din primul semestru al anului universitar 2020-2021, asigurându-se astfel sustenabilitatea sa.
În cadrul proiectului, ambele universități vor colabora strâns cu reprezentanți ai pieței muncii. Acest cadru asigură promovarea abordării inovative din cadrul Classroom Laboratory, cât și oportunități de recrutare a viitorilor participanți dintre agenții economici, din industrie și dintre organizațiile care furnizează servicii de integrare în muncă pentru persoanele vulnerabile – persoane de etnie rromă, persoane cu dizabilități și migranți.
Învățământ universitar în Erasmus+
Dezvoltă-ți noi competențe și aptitudini în cadrul unei mobilități Erasmus+, te vor ajuta în viitoarea carieră profesională!
În Erasmus+ App găsești un ghid pas cu pas cu informații utile, sfaturi practice sau povești de mobilitate ale altor studenți! Vizitează varianta desktop sau instalează aplicația din Google Play Store / iTunes App Store pe smartphone sau tabletă.
Povești din experiența mea Erasmus – inspirația de care ai nevoie
„A fost o experiență MI-NU-NA-TĂ. Și nu, nu exagerez deloc. Mi-am făcut prieteni din diferite țări, am învățat multe lucruri despre cultura lor, modul lor de gândire și de abordare a diverselor situații. Mi-am pus la punct limba franceză și mi-am îmbogățit vocabularul medical în limba franceză. Am învățat că prejudecățile nu au ce căuta în creierașul meu.
Se spune că francezii sunt oameni „reci”. Dupa această experiență, eu aș spune așa…sunt oameni ”reci” la început, când nu te cunosc, nu știu ce fel de persoană ești iar această atitudine o avem majoritatea dintre noi față de tot ce e nou, dar…există un mare dar, dacă tu ești serios, iți dorești să înveți, să te dezvolți, ești perseverent, nu va fi nevoie să mergi tu spre ei. Ei vor veni spre tine, ei apreciază calitatea, nu cantitatea, ei apreciază seriozitatea. Am învățat să nu-mi fie rușine să spun că sunt din România. Exista foarte mulți medici români în Franța, extremi de buni, talentați, inteligenți. Nu mi-am scos din cap un sfat primit de la o doamnă înțeleaptă, înainte să plec în mobilitate: „Să dai în fiecare zi cât poți și nu te întrista dacă nu te ridici la nivelul asteptărilor tale, nu uita că și mâine e o zi și atunci vei face și mai bine!.””
„Având în vedere că înainte de mobilitatea Erasmus nu părăsisem niciodată granițele României, experiența respectivă mi-a deschis ochii. Am văzut o țară diferită, oameni diferiți, mentalitate diferită. Nu numai că mi-am petrecut mobilitatea în Germania, una din cele mai dezvoltate țări europene, dar am avut plăcerea de a locui într-unul din cele mai frumoase orașe din această țară: Lübeck. Foarte aproape de Marea Baltică, Lübeck este un oraș relativ mic, dar splendid, cu o istorie bogată, arhitectură impresionantă, înconjurat de râuri pe care, de dimineața până seara, se perindă canoe, caiace, bărci, vaporașe și autobuze amfibie. Din acest oraș provin trei laureați ai premiului Nobel: Thomas Mann, Günter Grass și Willy Brandt. Aproximativ 70% din centrul istoric al orașului este patrimoniu UNESCO și conține numeroase muzee și obiective turistice, pe care le-am vizitat pe rând în vacanța de vară, nedorind să părăsesc acest oraș superb fără să fi văzut tot ce ce putea vedea.
Despre universitatea din Lübeck, am doar cuvinte de laudă. Studenții au foarte multe facilități precum: cursuri gratuite de limbi străine, o ofertă sportivă variată, abonament de transport valabil în întregul Land și în orașul Hamburg, o bibliotecă spațioasă de unde pot împrumuta numeroase cărți noi, o cantină la fel de încăpătoare cu o gamă largă de meniuri, centre de simulare pentru exersarea abilităților medicale și chirurgicale, camere de o persoană în căminele studențești, grădinițe în campus pentru copiii studenților. Spitalul universitar este impecabil și foarte bine dotat, spital în care studenții la medicină fac multă practică. Pot spune că a trebuit să recoltez sânge chiar mai mult decât mi-aș fi dorit. Cel mai mult mi-a plăcut că am putut asista la neașteptat de multe operații, iar atât profesorii, cât și colegii au fost amabili și dispuși să explice și în engleză, atunci când sesizau că am dificultăți cu limba germană.
Mă așteptam să dau de niște "nemți ursuzi și austeri", dar am avut plăcuta surpriză de găsi, în schimb, oameni calzi și binevoitori, care mi-au distrus prejudecățile.
Studenții Erasmus au tratament special în afara facultății, dar nu și în interiorul ei. Nu am avut parte de examinări indulgente și note "umflate" doar pentru că eram studenți Erasmus. A trebuit să învățăm cot la cot cu studenții germani și să stăpânim bine limba și limbajul medical german pentru a ne descurca la examene. În afara orelor, în schimb, Universitatea Lübeck a desemnat doi tutori care să ne scoată la diverse activități în oraș și excursii, toate plătite din partea bugetului universității rezervată studenților Erasmus. Astfel, am mers la restaurante, bowling, grătar, curs de Stand-Up Paddling și într-o excursie de două zile la Berlin. Ar fi trebuit să facem mai multe activități în al doilea semestru, însă venirea pandemiei nu ne-a mai permis acest lucru.
Cel mai mare regret al meu este că am pierdut aproape toată experiența semestrului II din cauza pandemiei. Orele s-au făcut online, nu am mai putut intra în spital, cursurile de limbi străine și majoritatea activităților sportive s-au anulat. Privind partea bună a lucrurilor, am reușit să prind un semestru complet de practică înainte de venirea pandemiei, din care am avut multe de învățat. Am cunoscut persoane minunate, din diverse țări al lumii, mi-am dezvoltat cunoștințele de limbă germană, am văzut cum e să trăiești într-o țară străină, am vizitat locuri fascinante și am rămas cu amintiri plăcute, pe care sper că nu le voi uita niciodată. Recomand tuturor studenților să plece într-o mobilitate Erasmus, chiar și în condițiile actuale. Este o experiență pe care nu au cum să o regrete.”
„Mobilitatea ERASMUS+ a reprezentat cea mai deosebită parte din viața mea de student până în momentul de faţă. Am pornit la drum cu emoţii, dar şi cu entuziasm pentru că realizam că se va petrece o schimbare semnificativă: plecam pentru o perioadă îndelungată de acasă. Pot spune cu sinceritate că am simţit un sentiment de nesiguranţă în momentul în care am ajuns la bordul navei. Aveam să întâlnesc persoane noi, având culturi diferite şi obiceiuri neîntâlnite de mine până în acel moment. Cu toate acestea, după o perioadă de timp m-am obişnuit cu tot ce era „diferit”, m-am obişnuit să comunic în limba engleză, dar am reţinut şi câteva expresii din cele utilizate de către personalul navei, în limbile lor naţionale.
Programul de lucru era de la 08.00 până la ora 17.00, în fiecare zi, de luni până sâmbătă. Timpul trecea extrem de repede fiindcă aveam multe de învăţat. Nu ştiam prea multe, totul era nou, dar eram dornic să aflu cât mai multe. La început, fiind cadet, nu eram chemat în timpul nopţii pentru a asista la problemele apărute, dar după ce am insistat mi s-a permis să ajut la orice oră din zi. Interesul meu era să văd şi să reţin modalităţile de mentenanţă necesare pentru orice problemă apărută. De fiecare dată când am întâmpinat câte o problemă am obţinut îndrumarea celorlalţi şi mi s-a arătat calea cea mai sigură dar în acelaşi timp şi cea mai uşoară.
Duminica era o zi liberă pentru toată lumea. Doar ofiţerii care erau de cart trebuiau să facă câte un rond la fiecare șase ore pentru a verifica dacă totul este în parametrii optimi. Timpul liber îl petreceam socializând şi vizionând filme. Aceasta era modalitatea de a ne relaxa, un film bun (comedie de cele mai multe ori), popcorn şi suc. Am mai avut ocazii să participăm la diferite concursuri cum ar fi „bingo” sau „ghiceşte cuvântul”. De revelion am avut un concurs mai deosebit: „ghiceşte moneda din plăcintă”. A fost interesant deoarece bucătarul a preparat o plăcintă şi a ascuns o monedă din plastic în interiorul ei iar cine alegea felia cu moneda câştigătoare primea 100 dolari. Nu s-a stat mult pe gânduri şi premiul şi-a găsit câştigătorul încă din primele 5 minute.
Repartizarea pe cabine sau pe „barăci”, cum le spunem noi, românii, era aleatorie. Nu era nicio diferenţă între ele. Toate erau spaţioase şi erau destinate unei singure persoane. În cabine puteai găsi: un pat, o canapea, o măsuţă de cafea, un dulap şi un birou. Totul a fost perfect din acest punct de vedere.
Această experienţă mi-a trezit curiozitatea de a cunoaşte culturi şi obiceiuri diferite, m-a făcut să mă simt mai sigur pe mine şi să mă adaptez mai rapid la situaţii noi, să fiu independent, m-a ajutat să văd realitatea cu proprii ochi, chiar din centrul ei, şi mi-a întărit ideea că stereotipurile ar trebui lăsate deoparte. Orice îndoieli ați avea înainte să începeți o mobilitate, puneţi-le deoparte şi concentraţi-vă pe lucrurile cu adevărat importante: să profitați din plin de experienţa ERASMUS!”
Erasmus+ în învățământul vocațional și tehnic
Cu masca prin Europa sau … cum putem organiza mobilități VET în plină pandemie!
O să încep prin a spune că fiecare unitate de învățământ trebuie să-și facă propria analiză,din perspectiva impactului pandemiei COVID. Este posibil ca, în funcție de specificul fiecărei instituții de trimitere, primire sau intermediară, în funcție de experiența echipelor de implementare sau specificul beneficiarilor anumite aspecte să difere foarte mult.
Liceul Tehnic Buzău are o bogată experiență în domeniul proiectelor cu finanțare europeană, în general, și a proiectelor de mobilitate VET, cu precădere. Am organizat, până în acest moment, peste 500 de mobilități VET în ultimii 9 ani.
Și… a venit pandemia!
Era martie 2020, organizasem deja 3 fluxuri ale proiectului 2019-1-RO01-KA116-062319 pentru un număr total de 21 mobilități, pregătisem toate aspectele logistice necesare finalizării proiectului (încă 64 de mobilități), aveam biletele de avion achitate, iar totul părea a se desfășura normal.
Fiind suspendate toate mobilitățile, a trebuit să regândim structura fluxurilor, să recuperăm sumele avansate si să încercăm să reorganizăm totul. În luna iulie 2020, imediat ce au fost reluate mobilitățile, am avut o primă încercare. Am ajuns la aeroport cu elevii, dar... în acea noapte România a suspendat deplasările către Portugalia. Nu am cedat, am regândit totul și, în august 2020, am plecat cu un prim flux de 21 elevi. Deși dificil, acest prim succes ne-a încurajat, astfel ca la începutul lunii octombrie am plecat cu un alt grup de 27 elevi. În decembrie situația în Portugalia a devenit dificilă, astfel încât până în luna martie 2021 am suspendat totul, mai exact cele 16 mobilități restante și noul proiect (2020-1-RO01-KA116-079130) pentru 85 mobilități VET learners și 10 mobilități staff.
În luna martie am reușit să organizăm deplasarea unui grup de 14 elevi din noul proiect și un grup de 8 elevi din proiectul anterior. În luna aprilie am reușit să organizăm activitatea staff-mobility pentru cei 10 profesori. În luna mai am trimis deja un flux cu 13 elevi și, peste câteva zile, va pleca un nou flux de 30 elevi. În luna iunie avem planificat un flux de 14 elevi, iar în iulie un alt flux de 14 elevi.
Cum am procedat?
- Urmărind cu atenție situația epidemiologică din Portugalia și România (observăm tendințele, restricțiile etc), dar și condițiile de deplasare cu avionul (inclusiv cele impuse la escală);
- Discutând periodic cu organizațiile de primire, cu companiile aeriene, astfel încât să amânăm la maximum, până în ultimul moment, avansarea sumelor necesare deplasării până la momentul în care suntem siguri că deplasarea se poate realiza în condiții de siguranță;
- Discutând periodic cu elevii și părinții, astfel încât procentul beneficiarilor care s-au retras din proiect a fost relativ mic;
- Având întotdeauna o variantă de rezervă, ne gândim ”ce se întămplă dacă...” și avem variante de rezervă;
- Având asigurări medicale speciale, inclusiv pentru infecția COVID;
- Am efectuat testări COVID (la DSP, laboratoare private din oraș, din București, în cazul în care ne trebuia rezultatele la urgență sau din Portugalia, pentru zborul de retur;
Probleme întâmpinate:
- Anulări de curse (am intervenit imediat pentru reprogramare);
- Beneficiari care au fost pozitivi la testarea COVID. Elevii pot fi reprogramați, iar in privinta profesorilor-însoțitori am preferat să avem rezerve, testând un profesor în plus. De asemenea, elevii au trecut 2 profesori pe împuternicirea notarială, astfel încât, dacă un profesor-însoțitor nu putea efectua deplasarea, aveam o rezervă, iar fluxul se putea desfășura. Toți elevii care urmau să plece erau preventiv trecuți în on line, astfel încât să reducem riscul contaminării sau posibilitatea anulării, dacă în clasă aveam un caz confirmat;
- Retrageri profesori-însoțitori. Am avut mereu rezerve și am amânat la maximum posibil realizarea împuternicirilor notariale.
A fost greu? La început, DA, a fost greu până am realizat prima deplasare, apoi...lucrurile au revenit, practic, la normal, in sensul ca elevii, părinții, profesorii, partenerii au prins curaj. Pe timpul deplasării și a stagiului a trebuit să urmărim continuu ca elevii să respecte măsurile de prevenție, regulile, legislația națională si din țările de destinație sau escală.
A fost diferit? DA, pornind de la testarea COVID, distanțarea, purtarea măștii, respectarea regulilor de deplasare, de lucru, aeroporturi pustii, puține avioane etc.
La ce nu am renunțat? Am întrebat de zeci de ori dacă stagiul de practică se poate desfășura efectiv în condiții bune, dacă nu intrăm cumva în carantină când ajungem, dacă putem asigura cazarea și masa în condiții de pandemie, si dacă primim înapoi banii de avion în cazul în care un pasager nu poate efectua deplasarea fiind infectat COVID.
Satisfacții? Imense.... Să vezi că reușești să efectuezi stagiul de practică în condiții similare perioadei anterioare, să vezi cum crește încrederea elevilor, a partenerilor precum si a altor unități de învățământ din România. Să vezi cum viața revine încet-încet la normal, că învățăm să ne continuăm activitatea în pandemie, că măsurile de siguranța funcționează si că nicio persoana care respecta regulile nu se infectează în timpul stagiului sau deplasării... DA!... Satisfacția este imensă!
Prof. Robert-Narcis Harabagiu, responsabil proiecte europene, Liceul Tehnic Buzău
Educație școlară în Erasmus+
O perspectivă de abordare sistemică în managementul educațional
În ultimii ani Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă ,,Constantin Păunescu” a depus eforturi susținute în ceea ce privește abordarea tuturor factorilor implicați în integrarea și succesul școlar al elevilor.
În școala noastră una dintre cele mai importante condiţii ale creşterii eficienţei activităţii educative desfăşurate cu elevii o constituie asigurarea unei depline unităţi de acţiune a tuturor factorilor educativi: şcoala, familia şi alte instituţii implicate în educație.
În acest sens, proiectul ,,Cross the Bridge” (2019-1-RO01-KA101-061746, iunie 2019 - noiembrie 2021), facilitează pentru cadrele didactice și echipa managerială dobândirea unor abilități de abordare sistemică, astfel încât activitățile desfășurate la nivel de școală și comunitate să urmărească o perspectivă mai largă, cu rezultate crescute.
Proiectul este o continuare a demersurilor desfășurate de CSEI ”Constantin Păunescu” în direcția pregătirii unei echipe competente pentru abordarea tuturor factorilor care contribuie la o educație de calitate. Crearea unei strategii coezive ce pune la un loc elevi - școală - părinți - comunitate stabilește premisele unei integrări școlare și profesionale de succes.
Chiar dacă au fost condiții restrictive, în perioada 11.04.2021-17.04.2021, șase cadre didactice din școala noastră au participat la cursul ,,Parents & Teachers building bridges” organizat de EuroMind Project - iDevelop Teacher Training în Seville, Spania. În cadrul cursului cadrele didactice au avut șansa să analizeze scopurile, nevoile și așteptările legate de rolul lor esențial în construirea unei echipe eficiente. Totodată, au avut prilejul de a exersa în cadrul cursului tehnici precum: metode dramatice, dinamica grupului, brainstorming, joc de rol, au fost încurajate reflecțiile și creativitatea pentru a extinde opțiunile și alternativele de acțiune în procesul educativ. Temele abordate și exercițiile aplicate în cadrul cursului au oferit participanților posibilitatea de extindere a abilităților de a construi relații pozitive cu părinții, dobândirea de competențe privind crearea unei relații comunitate - părinți – profesor. Au fost identificate strategii prin care școala ajută comunitatea și moduri în care elevii, părinții, profesorii și comunitatea pot urmări un scop comun.
O altă experiență profesională de succes s-a desfășurat în cadrul cursului ,,Improving School Management: from Single Person to a common Strategy” – organizat de DOREA Educational Institute din Cipru în Porto, Portugalia (mai 2021), fiind adresat echipei manageriale și profesorilor cu rol de coordonare. În cadrul acestui curs participanții au avut ocazia să analizeze moduri de creare a unei viziuni clare asupra rolului tuturor elementelor organizației de la persoana singulară la strategia întregii școli. Exercițiile practice au oferit participanților posibilitatea de a învăța metoda ,,whole school aproach”, planificarea strategică eficientă în context internațional, modalități de utilizare a unor metode de coaching și mentorat eficient, modalități de încurajare a angajaților în vederea construirii un parteneriat eficient între profesori și părinți, utilizarea instrumentelor pentru gestionarea resurselor umane. Toate modulele parcurse și informațiile primite au permis ca la întoarcerea în școală fiecare participant să aibă competențele necesare pentru construirea unui parteneriat părinți-școală constructiv și pentru organizarea propriului sistem de calitate.
Pentru fiecare profesor experiența Erasmus+ înseamnă dezvoltare personală, culturală și profesională, schimb de experiență în context european și muncă în echipă, totul în contextul unui aliaj între muncă, formare și dezvoltare culturală, cu beneficii pentru nivelul motivațional, profesional și efecte asupra calității actului educațional desfășurat.
Adevărații beneficiari ai experiențelor câștigate de cadrele didactice sunt elevii, bineînțeles că regizorii principali ai colaborării școală-părinți-comunitate sunt cadrele didactice formate prin proiectul ”Cross the Bridge”.
Mariana Heber, Coordonator proiect & Diana Patricia Oarcea, Consilier educativ
Educația adulților în Erasmus+
Trupa DANCE 60+, un succes Erasmus+
Cu aproape doi ani în urmă, Biblioteca Județeană „Panait Istrati“ Brăila a început un proiect de care ne-am atașat foarte mult, încă din etapa de scriere a cererii de finanțare: Biblioteca, motorul incluziunii sociale în comunitate (2019-1-RO01-KA104-061765).
A fost un proiect greu, cu multe mobilități (nu mai puțin de 20), cu marea provocare a pandemiei Covid 19, începută în România cu instituirea stării de urgență în martie 2020, tocmai când trebuia să ne luăm avânt pentru demararea activităților. Abia ne întorsesem din primul flux de mobilități, eram dornici să punem în aplicare ce am văzut în biblioteci din Turcia și ce am învățat la curs, dar a trebuit să regândim și să adaptăm oferta noastră la ceea ce ni se permitea. Pentru noi, grupul de inimoși din Bibliotecă, dar și pentru beneficiarii noștri, a fost frustrant să ne oprim cu activitățile, pentru că așa impuneau legile, apoi să le repornim timid când a fost permisă întâlnirea a 20 de persoane, pe urmă să le oprim iar, pentru că orașul Brăila intra în cod roșu, pentru ca la final să putem face cu greu ceea ce ne doream, dar cu măști și distanțare socială.
Cu toate acestea, am reușit să ne depășim cu mult indicatorii de performanță propuși și să facem un proiect memorabil pentru noi și pentru beneficiari, dincolo de indicatorii tehnici seci ai proiectului. Astfel, ne-am propus 1.000 de beneficiari și am avut peste 4.200 (la data scrierii prezentului material), în peste 220 de activități, față de cele 50 gândite inițial.
Principalii noștri beneficiari au fost seniorii (pentru care am organizat ateliere de alfabetizare digitală, cursuri de dans, ateliere de hand-made), persoane rezidente în Spitalul de Psihiatrie și în penitenciare, copii cu C.E.S. (Cerințe educative speciale) și părinții acestora.
Dar activitatea cea mai atractivă, judecând după impactul avut (număr de participanți și număr de activități) a fost legată de Trupa DANCE 60+. Prin proiect am înființat așadar prima trupă de dans pentru seniori din bibliotecile românești și nu știm dacă mai există în alte organizații din țară o echipă similară. Toți dansatorii au cel puțin 60 de ani, deci provocările au fost mari atât la nivelul comunicării (ținând cont de diferența de vârstă între mine, ca instructor, și dansatori), cât și al organizării activității curente (datorită particularităților psihologice și fizice ale vârstei). Dar am trecut peste toate, iar grupul a ajuns la aproape 50 de persoane, care la început au venit o dată pe săptămână, ajungând destul de repede la trei întâlniri săptămânale. Am reușit să construiesc prin acest proiect nu o sumă de individualități care învață câțiva pași de dans, ci o echipă, unită la bine și la greu. Iar ingredientul principal pentru a ajunge la acest deziderat este sufletul. Nu funcționează nimic dacă nu depui suflet în ceea ce faci, mai ales în lucrul cu persoanele cu mare experiență de viață, care pot citi ușor orice om.
Echipa de seniori a făcut două cantonamente de câte o săptămână la munte, pentru consolidarea intensivă a deprinderilor învățate, dar a avut și participări în spectacole. Astfel, pe data 5 oct 2020 a participat la un spectacol caritabil în parcul central al orașului, bunicii noștri fiind dornici de a se implica în comunitate. Dar cel mai important eveniment al Trupei DANCE 60+ a fost primul spectacol pe o scenă adevărată (Palatul Cultural Lyra Brăila), din data de de 19 martie 2021. Timp de mai bine de o oră, trupa a încântat publicul cu dansuri latino, populare, retro și chiar moderne (bis-ul a fost dansul cel mai la modă în această perioadă: Jerusalema). Ultima participare într-un spectacol a fost pe 22 mai 2021, în Grădina Publică a orașului. Prin participarea la spectacole în spații publice, am dorit să arătăm comunității că la orice vârstă oamenii se pot integra în grupuri, pot petrece momente frumoase împreună, pot socializa și printr-un act artistic. Unele înregistrări ale trupei pot fi vizualizate cu o simplă căutare ”Trupa DANCE 60+” pe canalul de YouTube.
Dăm cuvântul unei familii de seniori participantă la activități:
De multe ori, împreună cu soția, am discutat diverse scenarii despre cum va fi ieșirea noastră la pensie, cum vom folosi eficient timpul aflat la dispoziția noastră. După ieșirea la pensie a soției, s-a adăugat o dorință mai veche comună: dansul, care să completeze calendarul aspirațiilor noastre. Am început să căutăm la cluburile existente în oraș, ofertele acestora, pentru a ne putea hotărî. Îndeplinirea dorințelor noastre a venit într-un moment neașteptat, surprinzător și plăcut, prin anunțul dat pe Facebook de Biblioteca Județeană cu privire la proiectul pentru seniori. Acesta includea și dansul, alături de alte domenii. Fără să ezităm, ne-am înscris.
A trecut aproape un an, un an excepțional de împliniri, prin participarea constantă la întâlnirile acestui proiect. Aici am găsit, alături de celelalte persoane participante, satisfacția și bucuria dansului, generozitatea și altruismul, empatia și bucuria unor noi prieteni. Cele două ieșiri în tabere de instruire au constituit modalități excelente de socializare, cunoaștere reciprocă, solidaritate emoțională, pentru reușita acestui minunat proiect. Suntem gata să prezentăm publicului evoluția noastră prin dansurile învățate, pline de vitalitate și antren, o încununare a efortului comun instructor – participant.
dr. Eduard Claudiu Brăileanu, Manager de proiect
Proiecte pentru tineret în Erasmus+
In My Element – expediția de leadership a lucrătorilor de tineret europeni
În perioada 18-24 mai 2021, Asociația Monomyths a organizat un curs intensiv de formare pe tema “leadership și inteligență pozitivă” pentru 27 de lucrători de tineret din 9 ONG-uri din Spania, Polonia, Macedonia de Nord, Lituania, Grecia, Cipru, Cehia, Bulgaria, România.
Proiectul internațional “In My Element” propune liderilor și lucrătorilor de tineret din ONG-urilor europene o expediție de învățare în trei etape:
- Find the inner leader;
- Become a better leader;
- Lead the future.
Pe parcursul cursului de formare de șapte zile, aceștia experimentează o selecție de metode interactive, specifice educației în context non-formal, care să îi sprijine să devină lideri în situații de criză și să își dezvolte competențe-cheie, necesare în lucrul cu tinerii. La finalul procesului de învățare toți participanții primesc certifícatele europene Youthpass.
În perioade de criză cum este și cea de față, ONGT-urile sunt provocate să își testeze capacitatea de reacție și de adaptare, dar în acelasi timp și abilitățile de leadership ale lucrătorilor de tineret, care sunt cu atât mai importante considerând impactul pe care îl au la nivel local, prin intermediul programelor și serviciilor comunitare pe care le oferă tinerilor.
“Am observat ca leadershipul în contextul lucrului cu tinerii este in mare parte orientat în exterior, pe cum să conduci și să influențezi tinerii, cum să îi influențezi și să îi convingi să își atingă potențialul. Înainte de a face asta, este recomandat ca lucrătorii de tineret să știe cum să își acceseze propria „busolă interioară”. Mai mult, prin dezvoltarea inteligenței positive, aceștia devin pregătiți să facă față provocărilor mari, să fie echilibrați și să își continue misiunea personală cu încredere și energie”, a declarat Emilia Radu, președinte al Asociației Monomyths.
În cadrul proiectului, împreună cu cei 27 de participanți va fi dezvoltat un instrument de lucru pentru ONGT-uri: “100 Inner Leadership & Positive Intelligence Action Cards”. Mai mult, prin intermediul evenimentelor locale simultane “27-in-1 day” din luna iunie, lucrătorii de tineret formați vor testa o selecție de activități tematice integrate în colecția de cartonașe cu sute de tineri din cele 9 comunități locale.
Despre Asociația Monomyths
Din 2014, Asociația Monomyths, o organizație de tineret activă în București, creează în cooperare cu experți și mentori internaționali contexte și spații interactive de învățare dedicate tinerilor, adolescenților și lucrătorilor de tineret din România, state membre ale Uniunii Europene, țări din regiunea MEDA și Caucaz, America de Sud și Africa.
Asociația Monomyths oferă acces gratuit la programe educaționale și dezvoltare inovatoare tinerilor și adolescenților, precum și instrumente educaționale organizațiilor de tineret (jocuri de societate educaționale, platforme educaționale, toolkituri tematice cu activități de educație în context nonformal și cursuri digitale MOOC). Viziunea Asociației este de a inspira tineri și adolescenți din întreaga lume să își concentreze energia, curajul și creativitatea pentru a deveni cetățeni activ, factori de schimbare și creatori de intervenții cu impact social.
Emilia Radu – Head of Learning, Asociația Monomyths, emilia@monomyths.ro
Corpul European de Solidaritate
Corpul european de solidaritate este programul Uniunii Europene care se adresează domeniului solidarității, una dintre valorile-cheie pe care se bazează Uniunea Europeană. Lansat în 2016 de fostul președinte al Comisiei, Jean-Claude Juncker, pentru a oferi tinerei generații de europeni opțiuni noi prin care să poată aduce contribuții semnificative societății, în domeniile care contează cel mai mult pentru ei, Corpul s-a transformat între timp într-un punct unic de acces pentru tinerii care doresc să se implice și să acționeze în sectorul solidarității. Participarea la proiecte în cadrul Corpului european de solidaritate permite tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani să se angajeze în activități de solidaritate într-o varietate de domenii, de la sprijinirea persoanelor dezavantajate la acțiuni de mediu (prin voluntariat sau locuri de muncă timp de până la 12 luni, stagii de până la 6 luni și proiecte la nivel local).
Proiectele care beneficiază de sprijinul financiar al Corpului creează un impact pozitiv asupra comunităților din întreaga Europă. Participarea la Corpul european de solidaritate nu înseamnă doar o experiență de lucru sau o aventură. Este o experiență umană de neprețuit care poate avea un impact pozitiv major asupra vieții și perspectivelor de viitor ale fiecărui participant și îi poate ajuta pe unii dintre aceștia să descopere o vocație pentru tot restul vieții lor. „Cred cu tărie că solidaritatea – în Europa sau pe alte continente sau implicând mai multe generații – este ceea ce va ajuta societatea noastră să depășească orice provocare actuală sau viitoare. Acesta este motivul pentru care Comisia propune un Corp european de solidaritate reînnoit și consolidat pentru viitoarea generație de programare, cu un domeniu de aplicare extins care va acoperi și ajutorul umanitar acordat țărilor din afara UE care au nevoie de ajutor. Sunt mândră că le vom oferi tinerilor noștri și mai multe oportunități de a-și arăta solidaritatea cu ceilalți și de a-și folosi timpul și talentul pentru a contribui la construirea societății de mâine, în care ne vom dori cu toții să trăim.“ (Mariya GABRIEL, Comisar european responsabil pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret)
Formator - transformator
Reţeaua de formatori a ANPCDEFP există din 2007 când, în cadrul programului Tineret în Acţiune, se concentra pe cursuri de scriere și management de proiect, promovarea metodelor şi instrumentelor de educaţie nonformală, managementul voluntarilor, constituirea de ONG-uri, precum și pe alte tipuri de cursuri tematice. În perioada 2014-2019, formatorii au organizat cursuri de scriere proiecte, designul activităţilor de învăţare, dezvoltare organizaţională şi diseminarea şi exploatarea rezultatelor obţinute în proiecte pentru programul Erasmus+.
Din 2007 până în prezent, reţeaua a asigurat şi cursurile specifice formării voluntarilor în cadrul Serviciului European de Voluntariat, respectiv din 2018, Corpului European de Solidaritate. O parte dintre formatorii Erasmus+ sunt implicaţi în cursuri internaţionale de formare organizate prin reţeaua SALTO a Comisiei Europene.
Vă invităm la o întâlnire lunară cu rețeaua de formatori a Agenției, printr-un reprezentant al ei, care va vorbi despre formare - transformare și alte roluri pe care le joacă în acest context – Marian Ancuța (marian.ancuta@gmail.com)!
Erasmus+ climatic
Trăim într-un prezent care se caracterizează prin schimbări rapide și profunde în toate domeniile, inclusiv în educație, iar comunitatea noastră trebuie să rămână la curent cu tendințele și să răspundă provocărilor. Tema schimbărilor climatice și a mediului este din ce în ce mai prezentă în dezbaterile publice, fie că vorbim de domeniul economic, politic, social sau cultural. Chiar și pentru cei mai sceptici, există date îngrijorătoare care provin din cercetări din ce în ce mai numeroase, la nivel internațional.
Temperaturile medii globale au crescut semnificativ de la revoluția industrială și până azi, iar ultimul deceniu (2009-2018) a fost cel mai cald deceniu înregistrat de când se fac măsurători.
Datele de la Copernicus Climate Change Service arată că 2020 a fost cel mai cald an înregistrat pentru Europa. Majoritatea dovezilor indică faptul că acest lucru se datorează creșterii emisiilor de gaze cu efect de seră produse de activitatea umană.
Temperatura globală medie este astăzi cu 0,91-0,96°C mai mare decât la sfârșitul secolului al XIX-lea. Oamenii de știință consideră că o creștere de 2°C, în comparație cu nivelurile înregistrate în perioada preindustrială, ar fi un prag cu consecințe periculoase, catastrofale pentru climă și mediu. Acesta este motivul pentru care comunitatea internațională este de acord că încălzirea globală trebuie să rămână sub o creștere de 2°C.
Potrivit Agenției Europene de Mediu, UE este al treilea cel mai mare emițător de gaze cu efect de seră din lume, după China și SUA. Sectorul energetic a fost responsabil pentru 80,7% din emisiile de gaze cu efect de seră din UE, în 2017. Eforturile comune de atenuare sunt esențiale, deoarece schimbările climatice afectează toate țările UE, chiar dacă nu în același mod. Regiunea mediteraneană se poate aștepta la temperaturi extreme mai dese și la mai puține ploi, în timp ce țările din regiunea continentală se confruntă cu un risc mai mare de inundații fluviale și incendii forestiere.
Eforturile UE dau roade. În 2008, UE a stabilit obiectivul de a reduce emisiile cu 20% față de nivelurile din 1990 până în anul 2020. Suntem pe drumul cel bun pentru a atinge acest obiectiv: în 2015, nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră din UE a înregistrat o scădere cu 22% față de nivelurile anilor ‘90.
UE este un jucător cheie în negocierile cu ONU privind clima. În 2015, a ratificat Acordul de la Paris, primul acord universal de combatere a schimbărilor climatice. Scopul său este de a atenua schimbările climatice prin menținerea creșterii temperaturii globale la 1,5 °C comparativ cu perioada preindustrială. Conform Acordului de la Paris, UE s-a angajat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră în UE cu cel puțin 40% sub nivelurile din 1990 până în 2030. În plus, UE s-a angajat să atingă emisiile nete zero până în 2050, în cadrul Acordului verde european. Au fost puse în aplicare mai multe măsuri pentru atingerea acestui obiectiv.
Provocările privind schimbările climatice și de mediu se regăsesc și în prioritățile noului program Erasmus+.
„Comunicarea Pactul verde european (European Green Deal), noua strategie europeană de creștere, recunoaște rolul esențial al școlilor, al instituțiilor de formare și al universităților în colaborarea cu elevii, părinții și întreaga comunitate în scopul impulsionării schimbărilor necesare pentru realizarea cu succes a tranziției către neutralitatea climatică până în 2050”.
Provocarea care îi aşteaptă pe educatori, formatori, profesori, lucrători de tineret, voluntari, pe responsabilii din sistemul de educaţie dar şi pe cei de la nivelurile decizionale locale, regionale, naţionale şi internaționale este semnificativă. Scopul nostru comun va fi să dobândim competențele necesare adaptării activităților și modului de viață la realitățile societății actuale.
Pentru a avea exemple practice în acest sens, povestea mișcării „Fridays for Future“ (FFF) este grăitoare. FFF este o mișcare globală care a început în august 2018, când Greta Thunberg, o elevă suedeză în vârstă de 15 ani și alți tineri activiști, au început o grevă școlară pentru climă. Timp de trei săptămâni, tinerii au stat în fața Parlamentului suedez, cerând acțiuni urgente cu privire la criza climatică. La început, Greta era singură, dar i s-a alăturat curând și alții. Pe 8 septembrie, Greta a decis să continue greva în fiecare vineri până când politicile suedeze nu vor asigura o cale sigură de luptă împotriva încălzirii globale în conformitate cu acordul de la Paris.
Acțiunile ei au stârnit interesul internațional, când mai mulți colegi, studenți și activiști din întreaga lume i s-au alăturat pentru a protesta în fața parlamentelor și a primăriilor lor. Alături de alte grupuri din întreaga lume, „Fridays for Future“ face parte dintr-un nou val de schimbare de mentalitate .
Inspirați de Greta Thunberg, mulți tineri din întreaga lume au răspuns și s-au alăturat protestelor climatice și mișcării FFF. Pe 15 martie 2019, peste 1,6 milioane de oameni din 133 de țări au luat acțiuni pentru protecția climei.
Protestele au ajuns și în România unde tineri din peste 10 orașe au organizat marșuri și au cerut măsuri autorităților pentru combaterea schimbărilor climatice și a poluării.
Exercițiile lunii iunie: Vă invităm să urmăriți pagina de internet a organizației Games4Sustainability din Polonia care a dezvoltat o platformă cu peste 100 de jocuri prin care promovează predarea și învățarea unora dintre temele cele mai serioase privind educația pentru sustenabilitate. Jocurile – online și offline (boardgames), se desfășoară în medii reale sau imaginare și pot fi jucate atât de copii cât și de adulți, în limba engleză dar și în alte limbi.
A fost desemnat primul Coordonator al UE pentru tineret!
Biliana Siriakova a fost desemnată în funcția de Coordonator al UE pentru tineret.
Coordonatorul UE pentru tineret din cadrul Comisiei Europene urmărește consolidarea cooperării intersectoriale, precum și dezvoltarea cunoașterii și schimbului de opinii privind chestiuni legate de tineret în cadrul serviciilor Comisiei Europene. Noul post a fost creat pentru a veni în sprijinul tinerilor europeni și al organizațiilor care îi reprezintă. Noul coordonator va colabora îndeaproape cu diferite părți interesate pentru a asigura o comunicare coerentă cu tinerii.
Postul de coordonator european privind activitățile de tineret în cadrul Comisiei Europene este parte a propunerilor Comisiei în cadrul Strategiei UE pentru tineret 2019 – 2027.
Concurs foto EEA – “Climate Change PIX”
Schimbările climatice afectează societatea și mediul în diferite moduri. Abordarea schimbărilor climatice necesită reducerea emisiilor de carbon pentru a atenua cele mai grave efecte și adaptarea la schimbările pe care nu le putem opri. De aceea, Agenția Europeană de Mediu (AEM) a lansat concursul foto “Climate Change PIX”, care invită tinerii să se reconecteze cu natura și să surprindă toate minunile acesteia cu ajutorul unei camere foto. Sunt invitați să participe tineri cu vârsta de peste 18 ani, care pot prezenta maximum 5 fotografii pentru următoarele categorii:
- Impactul schimbărilor climatice asupra naturii
- Impactul schimbărilor climatice asupra societății
- Schimbări societale pentru combaterea schimbărilor climatice
- Acțiuni individuale pentru combaterea schimbărilor climatice
Câștigătorii concursului din fiecare categorie vor primi un premiu de 1.000 de euro, iar câștigătorii Premiului publicului și Premiului pentru tineret vor primi un premiu de 500 de euro. Fotografiile finaliștilor vor fi expuse pentru votul publicului, urmând a fi prezentate în viitoare materiale digitale și tipărite ale AEM și partenerilor săi europeni.
Termen limită: 1 august 2021, 23:59 CESt
2021 - Anul european al căilor ferate
Această inițiativă a Comisiei Europene va evidenția beneficiile transportului feroviar ca mijloc de transport durabil, inovator și sigur.
În 2021, o serie de evenimente, campanii și inițiative vor promova transportul feroviar pentru a încuraja utilizarea trenului atât de către cetățeni cât și de către companii pentru a sprijini realizarea obiectivelor ”Pactului ecologic european în domeniul transporturilor”. Acestea vor evidenția multiplele dimensiuni ale transportului feroviar, caracterul inovator al industriei feroviare din Europe, rolul căilor ferate în cultura și patrimoniul european, importanța lor pentru conectarea regiunilor, a oamenilor și a întreprinderilor, contribuția lor la turismul durabil, precum și participarea lor la relațiile UE cu statele învecinate.
Klaipėda: Capitala europeană a tineretului 2021
“Capitala europeană a tineretului 2021” este Klaipėda, al treilea oraș ca mărime din Lituania, port la Marea Baltică, centru administrativ, de afaceri, cultural și recreativ din zona vestică a Lituaniei. Titlul este acordat anual unui alt oraș european de către Forumul European al Tineretului.
Având tema” CHOOSEKLAIPEDA”, orașul urmărește să devină unul deschis și digitalizat cu scopul de a crea oportunități pentru ca toți tinerii să se dezvolte, să trăiască, să muncească, să inoveze și să-și împărtășească ideile. Tinerii sunt încurajați să creadă în eforturile lor, astfel încât să fie lideri în domeniul politicilor de tineret și să lucreze împreună pentru binele tinerilor din Klaipėda și din întreaga lume.
Chooseklaipeda vă invită să vă creați propria poveste în orașul oportunităților!
Multilingv. Multicultural
Certificatul Lingvistic European 2021 – acordat proiectelor inovatoare în predarea și învățarea limbilor străine
NOU! Începând cu Programul Erasmus+ 2021 - 2027, Certificatul Lingvistic European se va acorda numai proiectelor finanțate în cadrul acestui program. Această regulă se va aplica începând cu ediția 2022 a acțiunii.
Competiția pentru anul 2021 a fost lansată de curând iar termenul limită de depunere a candidaturilor este 20 august. Prioritățile ediției curente au fost prezentate în numerele din februarie - martie - aprilie ale revistei ANews, dar le poți revedea, cu click pe butonul de mai jos, alături de criteriile de evaluare și de formularul de candidatură.
Webinare organizate de EAQUALS și ECML dedicate educației lingvistice și multilingvismului
EAQUALS (The Evaluation and Acreditation of Quality Language Services - Asociația pentru evaluarea și acreditarea serviciilor lingvistice de calitate) a fost fondată în 1991 și este o asociație non-profit înregistrată în Anglia și Țara Galilor. Webinarele și resursele acoperă o serie de teme relevante pentru profesori, formatori de profesori, manageri academici și directori de studii și furnizează studii de caz privind trecerea la livrarea online a cursurilor.
ECML (The European Centre for Modern Languages of the Council of Europe - Centrul European pentru Limbi Moderne al Consiliului Europei) promovează excelența în educația lingvistică având ca obiectiv strategic susținerea statelor membre în implementarea unor politici eficiente de predare/învățare a limbilor străine prin:
- susținerea învățării și predării tuturor limbilor străine;
- promovarea dialogului și a schimbului între profesioniștii activi în domeniul educației lingvistice;
- instruirea multiplicatorilor;
- sprijinirea rețelelor prin organizarea și finanțarea unor programe și proiecte de cercetare.
EURYDICE
Rețeaua Eurydice își propune să faciliteze cooperarea europeană în domeniul educației. Publicațiile realizate în cadrul rețelei reprezintă o foarte bună sursă de documentare – prin furnizarea de informații clare, concise, actualizate și bine documentate. Publicațiile Eurydice pot să fie descărcate gratuit.
Educația pentru cetățenie în școlile din Europa – 2017
În ultimii ani, în fața amenințărilor tot mai frecvente la adresa unor valori fundamentale precum pacea, egalitatea și drepturile omului, s-a pus un accent puternic pe promovarea educației pentru cetățenie, unele țări operând schimbări la nivelul recomandărilor oficiale în domeniu. Dar ce este educația pentru cetățenie? Cum se predă? Este o disciplină distinctă, de sine stătătoare? Cum sunt evaluați elevii? Cum se formează abilitățile pentru cetățenie cu ajutorul experiențelor practice din afara săli de clasă? De ce fel de formare și de sprijin beneficiază profesorii?
Raportul Educația pentru cetățenie în școlile din Europa – 2017 răspunde la aceste întrebări și la multe altele într-o expunere comparativă a modului în care este abordată educația pentru cetățenie în diferite țări din Europa. Raportul acoperă cele 28 de state membre UE, precum și Bosnia și Herțegovina, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Islanda, Liechtenstein, Muntenegru, Norvegia, Serbia, Elveția și Turcia.
Raportul se bazează în mare măsură pe date calitative, luând în considerare reglementările și recomandările existente cu privire la educația pentru cetățenie în școlile din sectorul public și include programele de învățământ general și cele de educație și formare profesională inițială. Raportul se concentrează pe patru arii diferite, și anume: curriculumul; predarea, învățarea și participarea activă; evaluarea elevilor și evaluarea școlilor; formarea cadrelor didactice, dezvoltare profesională și sprijin specific. Fiecare capitol este însoțit de un studiu de caz care se concentrează pe o anumită țară.
Educația pentru cetățenie nu se limitează la cunoștințele de natură politică, urmărind să dezvolte competențe democratice, sociale, dar și personale și inter-personale
Contrar opiniilor învechite cu privire la educația pentru cetățenie, care limitau rolul său la transmiterea de cunoștințe despre instituțiile politice și procesele specifice implicate, educația pentru cetățenie modernă în Europa este mai ambițioasă și multidimensională. Utilizând în principal obiective specifice în formularea scopurilor curriculumului, autoritățile din domeniul educației urmăresc să promoveze dezvoltarea unor competențe legate de interacțiunea eficientă și constructivă (inclusiv dezvoltarea personală), de un mod de a gândi critic și a acționa democratic și responsabil din punct de vedere social.
Elevii își formează diferite competențe, la diferite niveluri. În învâțământul primar, atenția se îndreaptă spre încurajarea dezvoltării personale și formarea competențelor inter-personale. În învățământul secundar, locul interacțiunii eficiente și constructive cu ceilalți este preluat de acțiunea responsabilă din punct de vedere social. Elevii învață să acționeze în mod democratic îndeosebi în învățământul secundar superior, iar competențele legate de gândirea critică primesc prin comparație mai multă atenție la nivelul învățământului secundar inferior.
Competențele cu un grad mai mare de specificitate variază în funcție de țară; este interesant de remarcat că foarte puține țări pun accentul pe adaptabilitatea elevului la situațiile în schimbare și doar câteva încurajează interacțiunea cu autoritățile politice.
Elevii beneficiază de educație pentru cetățenie la nivelul învățământului primar și secundar în aproape toate țările
O provocare pentru ariile disciplinare transversale precum antreprenoriatul, creativitatea sau cetățenia este legată de modul în care se poate îmbunătăți statutul acestora comparativ cu disciplinele de studiu tradiționale. Cu toate că educația pentru cetățenie este promovată pe scară largă și este materie obligatorie la toate nivelurile din învățământul general în aproape toate țările europene, deși nu întotdeauna la fiecare clasă, statutul și locul său în programele școlare variază de la țară la țară. Conform programelor școlare naționale, există trei modalități principale de predare a acestei discipline, care sunt deseori combinate: ca disciplină separată, integrată în discipline sau arii de studiu mai ample precum științele sociale sau limbile moderne, ori ca obiectiv transcurricular urmărit de toate cadrele didactice. Cele mai multe sisteme de învățământ aplică ultimele două abordări, iar peste 30 din cele 42 de sisteme analizate folosesc una dintre aceste abordări la toate nivelurile învățământului general. În schimb, doar 20 de sisteme de educație prevăd discipline obligatorii distincte în învățământul general, cu diferențe semnificative privind durata.
Numărul de ani în care se predă disciplina distinctă obligatorie variază de la 1 la 12 ani. Treisprezece sisteme de învățământ prevăd această disciplină distinctă obligatorie doar la nivel secundar. În schimb, în Franța, Estonia și Finlanda (cu o oarecare flexibilitate din acest punct de vedere la nivel secundar superior) acestă ofertă este prezentă în mod continuu în învățământul general, începând cu nivelul primar. De asemenea, Grecia și România au o ofertă obligatorie sub formă de disciplină distinctă, distribuită între nivelurile primar și secundar, dar fără a fi continuă.
Discipline distincte obligatorii în domeniul educației pentru cetățenie, 2016/2017
O atenție mai redusă se acordă educației pentru cetățenie în învățământul profesional și tehnic, comparativ cu învățământul general
Diferențele dintre cele două rute în ceea ce privește educația pentru cetățenie pot fi evidențiate la nivelul curriculumului național, al materialelor orientative destinate cadrelor didactice și al participării la guvernanța școlară. O treime dintre sistemele de educație prezintă un accent mai redus pe educația pentru cetățenie la nivelul curriculumului național pentru învățământul profesional și tehnic. Diferențele dintre învățământul general și cel profesional și tehnic implică de exemplu aspecte precum faptul că elevii care urmează cea de-a doua rută învață mai puține discipline care integrează componente de educație pentru cetățenie sau nu au opțiuni pentru discipline distincte din domeniul educației pentru cetățenie.
De asemenea, numai jumătate dintre sistemele de învățământ asigură materiale orientative care să susțină capacitatea cadrelor didactice de a implementa educația pentru cetățenie în învățământul profesional și tehnic, pe când în învățământul general există un astfel de sprijin în aproximativ două treimi dintre țări.
În sfârșit, elevii și părinții de la profilurile profesionale nu beneficiază de aceleași oportunități ca în școlile de învățământ secundar general în ceea ce privește experiențele practice de participare democratică la guvernanța școlară. În învățământul general, recomandările referitoare la consiliile elevilor și reprezentarea părinților în structurile de conducere ale școlilor de la nivel secundar inferior și superior sunt aproape universale. În schimb, în învățământul profesional și tehnic, numărul sistemelor de educație în care există recomandări cu privire la aceste două mijloace de participare este redus la 30, atât cu privire la părinți, cât și la elevi.
Majoritatea țărilor asigură oportunități de învățare în afara sălii de clasă
În afara sălii de clasă, activitățile extracurriculare joacă un rol important în formarea competențelor pentru cetățenie. Elevii au astfel posibilitatea de a participa la activități la alegere, de a explora diferite teme și de a învăța într-un mediu extern, precum cel al sportului, democrația și viața politică, voluntariatul, activitățile de protecție a mediului, rețelele internaționale sau artele și cultura.
În Europa, există recomandări la nivel înalt cu privire la oferta extracurriculară în sprijinul educației pentru cetățenie în 29 de țări, cel mai frecvent la nivelul învățământului secundar inferior și superior. În cele mai multe cazuri se fac recomandări pentru activități legate de mediu, urmate îndeaproape de activitățile de conștientizare a vieții politice. În schimb, voluntariatul se regăsește în cea mai mică măsură, în special la nivelul învățământului primar și secundar inferior. Majoritatea țărilor (27) sprijină de asemenea direct unele programe naționale de activități extracurriculare care au legătură cu educația pentru cetățenie, cu diferite abordări, precum rețelele de dezbateri din Germania, activitățile de abilitare a tinerilor ca parte a măsurilor din cadrul inițiativei Garanția pentru tineret în Estonia sau Serviciul Civic Național din Regatul Unit (Anglia și Irlanda de Nord).
Există o recunoaștere considerabilă a faptului că activitățile de educație pentru cetățenie care se desfășoară în afara școlii au un mare impact asupra elevilor și este important să se asigure accesul acestora la o serie de activități la toate nivelurile.
Jumătate dintre țări organizează o evaluare standardizată pe parcursul învățământului general
Cercetările efectuate au arătat că o provocare specială ține de evaluarea elevilor în domeniul educației pentru cetățenie. Se acordă mai multe tipuri de sprijin cadrelor didactice responsabile de educația pentru cetățenie.
În 26 de sisteme de învățământ există recomandări naționale privind evaluarea la clasă. Aceste recomandări promovează de regulă atât metodele tradiționale de evaluare cum sunt chestionarele cu variante multiple de răspuns, cât și metodele alternative, precum evaluarea bazată pe proiect sau autoevaluarea/evaluarea colegilor.
Un număr de 17 sisteme de educație organizează o formă de testare națională la disciplinele distincte din domeniul educației pentru cetățenie sau la disciplinele care au încorporată o formă de educație pentru cetățenie. Testarea urmărește în mod normal să furnizeze informațiile care stau la baza deciziilor formale de promovare a elevilor (14 sisteme de educație), mai degrabă decât să evalueze sistemul de educație în ansamblu și/sau școlile individual în vederea îmbunătățirii activității didactice (8 sisteme de educație). Totuși, examenele standardizate la educație pentru cetățenie sunt obligatorii pentru toți elevii la un moment dat doar în Franța, Irlanda (până în 2016/2017), Letonia, Polonia și Suedia; în celelalte țări sunt opționale.
Teste naționale la disciplina educație pentru cetățenie în învățământul general, 2016/17
În ciuda unor progrese în educația și formarea cadrelor didactice și a directorilor școlari în domeniul educației pentru cetățenie, rămân discrepanțe semnificative la nivelul politicilor
În rândul țărilor europene, există cinci sisteme de educație – Belgia (comunitatea franceză), Irlanda, Luxemburg, Olanda și Regatul Unit (Anglia) – care le oferă viitoarelor cadre didactice posibilitatea de a se specializa în educație pentru cetățenie în timpul formării pedagogice inițiale. Din toamna anului 2017, acest lucru este valabil și pentru Danemarca. În alte șapte țări – Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Austria, Polonia și Slovacia – studenții care se pregătesc să devină profesori pot avea dublă specializare, și anume educație civică sau educație pentru cetățenie și încă una sau două alte discipline.
De asemenea, în nouă sisteme de învățământ – comunitatea germanofonă din Belgia, Danemarca, Germania, Spania, Franța, Ungaria, Olanda, Regatul Unit (Țara Galilor) și Norvegia – au fost definite competențele legate de educația pentru cetățenie pe care trebuie să le dobândească toate viitoarele cadre didactice din învățământul primar și/sau secundar, iar în alte zece sisteme de educație sunt promovate competențe pedagogice generale care nu sunt specifice educației pentru cetățenie, dar sunt relevante pentru predarea acestei discipline.
Totuși, în 17 sisteme de educație încă nu există reglementări sau recomandări privind dezvoltarea competențelor de educație pentru cetățenie în cadrul formării pedagogice inițiale – acest aspect rămâne prin urmare la decizia instituțiilor de învățământ superior.
În ceea ce privește formarea profesională continuă în domeniul educației pentru cetățenie, autoritățile la nivel înalt din 27 de sisteme europene de educație organizează sau sprijină astfel de activități pentru cadrele didactice. În schimb, există doar 14 țări europene – Bulgaria, Estonia, Irlanda, Spania, Franța, Croația, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Olanda, Austria, Polonia și Slovenia – în care autoritățile de la nivel înalt organizează sau sprijină activități de formare profesională continuă în acest domeniu care vizează în mod specific directorii școlari.
Despre examene, adolescenți și temeri
Trei ...pe lună:
- Questioner? Obliger? Upholder sau Rebel? Cadrul propus de Gretchen Rubin în cele „Patru tendințe” descrie modul în care răspundem așteptărilor. Află care este modul în care răspunzi așteptărilor externe (cum ar fi respectarea termenelor de lucru sau a reglementărilor de circulație) și așteptărilor interioare (cum ar fi să respecți o rezoluție de Anul Nou sau un lucru pe care ți-ai promis că-l vei face).
- “If in English we speak words, the French speak thoughts. A thought is an instantaneous flash that is too fast for our usual means of perception. A thought is complete — if it’s broken, it loses its meaning. This is why French is so quick, so nimble, so light — the expression of a rapier-sharp intelligence. A thought is a whole. Following the rules of French grammar, each sentence has to be conceived complete before it is uttered.” (Peter Brook, Tip of the Tongue: Reflections on Language and Meaning)
- Ce mai citim? Recomandările lui Psihotrop
Altfel despre schimbările climatice
Noul program Erasmus+ sprijină Pactul verde european (European Green Deal) și Politicile Uniunii Europene în domeniul climei. În conformitate cu prevederile acestui acord european, programul va oferi stimulente financiare participanților care utilizează moduri de transport durabile. De asemenea, va investi în proiecte care promovează conștientizarea problemelor de mediu și vor facilita schimburile legate de atenuarea crizei climatice.
Colegii noștri de la Agenția națională Erasmus+ din Lituania vorbesc despre modul în care au devenit mai „verzi“ și au introdus măsuri care să asigure un mediu mai curat:
Cum va fi afectată România?
Măsurătorile efectuate asupra mareelor pe parcursul ultimului secol și datele transmise mai recent de sateliți arată că nivelul mării la nivel mondial este în creștere, cea mai bună estimare a ratei de creștere a mediei globale în ultimul deceniu fiind de aproximativ 20 de cm pe o perioadă de 100 de ani. Factorul dominant în creșterea medie a nivelului mării la nivel mondial începând cu 1970 este încălzirea cauzată de om. Iată cum va arăta România în acest context, care sunt zonele care vor „supraviețui“ cel mai mult acestor fenomene:
Calculează-ți amprenta ecologică și amprenta de carbon – află de câte planete Pământ ar fi nevoie dacă toți locuitorii acestora ar avea stilul tău de viață – aplică soluții care să ajute la susținerea biocapacității (vei afla despre ce este vorba, după ce apeși butonul de mai jos):
Și, dacă vrei să-ți analizezi dieta și impactul ei asupra mediului înconjurător, ai special pentru asta un …. calculator creat de BBC. Poți afla mai multe și despre cum îți poți reduce amprenta ecologică în 9 pași foarte simpli.
ANews este publicația lunară a Agenției Naționale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale.
Dacă sunteți implicați în proiecte din domeniile educației, formării profesionale sau tineretului și doriți să publicați articole despre acestea în revistă, dacă aveți recomandări sau dacă doriți doar sa ne scrieți, vă rugăm să folosiți adresa ileana.racoviceanu@anpcdefp.ro. Avem rugămintea ca materialele pe care le trimiteți să întrunească următoarele cerințe tehnice pentru publicare: o pagina A4, text scris cu diacritice, stil jurnalistic care să evidențieze în primul rând experiența de învățare, continuare (follow-up) și impact asupra activităților profesionale și/sau personale. Fotografiile care însoțesc textul vor fi de minim 300 dpi, atașate separat în email, nu inserate in documentul Word.
Toate informațiile din articolele despre proiectele finanțate cu sprijinul Comisiei Europene reflectă numai punctul de vedere al autorilor, iar Agenția și Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru eventuala utilizare neadecvată a acestora.
Credits:
Created with images by Victoria_Borodinova - "boys meadow kids" • Alexas_Fotos - "different nationalities children human" • GiselaFotografie - "connected family together" • PixxlTeufel - "matrix data network" • geralt - "inclusion group wheelchair" • geralt - "teamwork team gear" • geralt - "business the next step next" • PublicDomainPictures - "woman beauty eyelashes" • Randgruppe - "norway mountains houses" • Alexas_Fotos - "connect connection cooperation" • WikiImages - "map of the world continents globe" • m_ming - "chalk colorful dust" • Broesis - "friendship fun backlighting" • RyanMcGuire - "model girl woman" • geralt - "human jump luck" • Naassom Azevedo - "Amigos em campus universitário" • geralt - "network person silhouette" • geralt - "bubble ball balls" • Didgeman - "train railway s bahn" • geralt - "personal network social media" • geralt - "umbrella yellow black" • Alexas_Fotos - "make the day great letterbox light box" • 422737 - "number ad yellow" • andreas160578 - "climate change climate drought"