Sala Ioan LupAȘ Clădirea Facultății de Istorie și Filosofie (str. Napoca nr. 11)

IOAN LUPAȘ (1880-1967)

Ioan Lupaș. Sursa: Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Cluj-Napoca, Colecții Speciale, Catalog de fotografii, Inv. foto: 1610/59, cotă foto I L/23.

A fost un istoric și om politic român. A studiat filosofia la Universitatea din Budapesta, fiind bursier al Fundației Gojdu. A obținut titlul de doctor la Berlin, cu lucrarea Biserica Ortodoxă din Transilvania și unirea religioasă din veacul al XVIII-lea. Cariera sa didactică a început la Seminarul Ortodox Andreian din Sibiu, unde a activat în mod excepțional, având doar studii filosofice. Ulterior, a fost nevoit să urmeze și teologia.

S-a numărat printre intelectualii prezenți la Marea Adunare de la Alba-Iulia, ca membru al Marelui Sfat Național Român. În 1919, a făcut parte din Comisiunea Universitară și s-a numărat printre profesorii recrutați din Transilvania pentru Universitatea românească din Cluj. A devenit profesor titular la Catedra de Istorie Nouă a României, iar ulterior a mai condus și alte catedre. A pus bazele Institutului de Istorie Națională din Cluj, împreună cu Alexandru Lapedatu. A activat în diverse domenii, de la educație, politică și teologie, până la publicistică. La instalarea regimului comunist, a intrat în vizorul autorităților și a fost închis de mai multe ori.

Activitatea sa științifică a fost foarte bogată. A publicat primele lucrări în perioada studenției, când a început să colaboreze cu diverse reviste. Pe parcurs, și-a diversificat tematica cercetărilor, de la istoria Bisericii, demografie și evenimente istorice din Transilvania, până la unitatea națională. A colaborat cu zeci de ziare și reviste și a scris peste 800 de lucrări. A fost distins cu numeroase premii, devenind membru al unor instituții de prestigiu.

OPINII/PĂREREA STUDENȚILOR

Profesorul Ioan Lupaș a fost magistrul meu. L-am iubit, l-am respectat și i-am urmat sfaturile. (Prof. univ. dr. Ștefan Pascu)
Mărturisesc sincer că profesorii secțiunii a II-a istorice m-au atras în mod deosebit prin prelegerile lor și m-au făcut să rămân credincios studiilor istorice până în ziua de azi. Și îndeosebi trebuie s-o recunosc – cursurile de metodă și tehnică istorică ale profesorului Lupaș au cântărit hotărâtor în balanța deciziunii ce am luat. (Anonim)
Dragostea profesorului pentru elevii săi, îndemnurile lui severe, dar totuși binevoitoare, sfaturile lui pentru fiecare dintre noi, totul, dar absolut totul contribuia la înlăturarea rigidității academice și da proseminarului de istorie română atmosfera unui home intim, unde discuțiile se angajau fără patimă și unde oamenii, respectându-și părerile, se stimau reciproc. (Anonim)
După terminarea unui examen și după ieșirea d-lui profesor, unul dintre studenții boboci a strigat: Băieți, să știți că moșul ăsta e om bun! De atunci, ori de câte ori era vorba despre persoana d-lui profesor, români și minoritari îl numeau Moșul nostru. (Anonim)
Volumul dedicat lui Ioan Lupaș din seria Personalități ale UBB, editată de Muzeul de Istorie a UBB

DENUMIREA SĂLII

Sala poartă numele IOAN LUPAȘ din anul 2019.

SALA IOAN LUPAȘ ÎN IMAGINI

Vă invităm să admirați câteva imagini din Sala Ioan Lupaș.

Credite

  • Ana-Maria Stan, Universitatea de la Cluj în perioada interbelică, volumul III, Facultatea de Istorie și Filosofie, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2019.
  • Omagiu lui Ioan Lupaș la împlinirea vârstei de 60 de ani, București, 1943.
  • Ioan Chirilă, Ioan Lupaș, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2021.
  • Personalități ale vieții universitare din Transilvania, https://www.ubbcluj.ro/ro/despre/prezentare/istoric_personalitati_universitare.
  • Sărbătorirea d-lui Dr. Ioan Lupaș, în „Transilvania”, anul 57, martie 1926, nr. 3.
  • Anuarul Universității din Cluj 1919-1939.
  • Mihai Teodor Nicoară, Personalități ale Universității Babeș-Bolyai, volumul II, „Ștefan Pascu”, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2015.
  • Ana-Maria Stan, Personalități ale Universității Babeș-Bolyai – Ioan Lupaș, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2021.
  • Ioan Lupaș, Cum a pornit Clujul pe calea românizării, în „Societatea de Mâine”, an I, 1924, nr. 8, p. 176.
  • Fotografii sală: © Universitatea Babeș-Bolyai, Direcția Comunicare și Relații Publice, Elena Stanciu-Gorun și Tiberiu Iordan.
  • Fotografii Adobe Stock: Dragoș Asaftei - Sunrise over Alba Iulia fortress in Transylvania. Beautiful wide angle photo with this building landmark in Romania. Alba Carolina fortress. • RPL-Studio - old books on wooden shelf.
Creat de
Universitatea Babeș-Bolyai – Direcția Patrimoniu Cultural Universitar