ANews Buletinul informativ lunar al Agenției Naționale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale

Serie nouă (III.1). Nr. 158, martie 2021

35 de ani cu Erasmus, în 2022

Anul viitor, programul Erasmus își sărbătorește cea de-a 35-a aniversare și poate că te numeri printre milioanele de oameni care au cunoscut și iubit această experiență. Sau poate că ai auzit despre Erasmus, dar nu ai avut încă ocazia să fii unul dintre participanți.

În oricare dintre cazuri, te invităm să alegi una dintre cele șase modele finaliste, alese pentru viitoarea monedă de 2 EUR care va marca aniversarea programului. Se poate vota doar pentru un singur model dintre cele șase propuse, până pe 31 martie, ora 00:00.

Ajutați astfel la călătoria Erasmus și contribuția programului la modelarea Europei! Alegeți să purtați în portofel o bucată de istorie!

Urmăriți programul Erasmus+ și pe Twitter.

Știri. Evenimente. Perspective de învățare

Factual E+ : Fapte, nu vorbe!

Continumăm prezentarea datelor statistice privind implementarea Programului Erasmus+ în cele 8 regiuni ale României. Martie aduce informații despre mobilitățile din domeniul învățământului preuniversitar.

În perioada 2014-2020, Programul Erasmus+ a sprijinit 546 de organizații din România să implementeze 666 de proiecte de mobilitate în domeniul educației școlare.

Suma totală care a fost absorbită până la data de 1 februarie 2021 este de 16.072.258 Euro. În Figura B, se poate observa cum a evoluat în cei șapte ani numărul de proiecte aprobate pentru finanțare.

Regiunea de dezvoltare care a absorbit cel mai mare procent din această sumă este cea de Nord-Est, ca și în cazul domeniului Educației Adulților prezentat în numărul anterior al acestei rubrici. Prin proiectele dezvoltate în toți cei șapte ani a reușit să atragă 33%. Așa cum se poate vedea din Figura A, pe locurile doi și trei se situează Regiunile de dezvoltare Sud-Muntenia (17%), respectiv Sud-Est (13%).

Cele 546 de organizații sprijinite de Erasmus+ să organizeze mobilități pentru personalul propriu (misiuni de predare, cursuri structurate/formare, observare la locul de muncă în organizațiile de primire) reprezintă aproximativ 8% din totalul unităților școlare existente pe teritoriul României pentru învățământul preuniversitar (6770 este media anuală pentru anii 2014-2019, conform datelor preluate din portalul Institutului Național de Statistică).

Dintre cele 546 de organizații finanțate de Erasmus+ în perioada 2014-2020, 28 sunt școli speciale și incluzive, care se adresează elevilor cu nevoi speciale (aproximativ 5%). 168 dintre ele se află în mediul rural. Din Figura C se poate vedea cum s-a repartizat numărul de proiecte de mobilitate pentru domeniul Educației Școlare din punctul de vedere al mediului de rezidență.

Erasmus fără hârtii - SEMNĂTURA ELECTRONICĂ

Încă din 2016, conform aplicării unor reglementări și regulamente la nivel european, instituțiile administrației publice din statele membre trebuie să utilizeze și să accepte semnătura electronică. Din perspectiva implementării cât mai urgente a conceptului Erasmus fără hârtii (”Erasmus without paper”), ANPCDEFP încurajează toți beneficiarii și colaboratorii să utilizeze acest instrument.

Colegii din rețelele de colaboratori (inspectori școlari, coordonatori Erasmus din universități, formatori etc.) sunt rugați să anunțe toate instituțiile pe care le pot contacta din zonele și comunitățile pe care le reprezintă pentru a impulsiona introducerea semnăturii electronice calificate, digitalizarea fiind o prioritate majoră nu numai la nivel Uniunii Europene, dar și la nivelul Guvernului României. Astfel, toată corespondența oficială ocazionată de finanțarea proiectelor de mobilitate, cooperare, solidaritate sau participare la evenimente internaționale va fi mult simplificată și se va derula mai rapid.

Costurile privind obținerea kitului și reînnoirea certificatului digital pentru perioada de implementare a proiectelor finanțate prin programele Erasmus+ și/sau ESC (Corpul European de Solidaritate) pot fi acoperite din bugetele aferente capitolelor Management și implementare proiect/Sprijin pentru organizarea mobilităților.

În România, începând cu aprilie 2020, Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) – pe care îl cunoașteți din interacțiunea cu serviciile 112 sau RO-ALERT – a fost desemnat ca unul dintre prestatorii de servicii de încredere, calificate, pentru gestionarea sistemelor de semnătură electronică care vor fi folosite de instituțiile și autoritățile publice centrale. Intrarea în posesia semnăturii digitale se poate face prin trimiterea unei solicitări la relatiipublice@sts.ro.

Activități de Cooperare Transnațională (TCA) – calendarul ofertelor curente

Activitățile de cooperare transnațională (TCA) includ evenimente, seminare și ateliere, care permit agențiilor naționale Erasmus+ să colaboreze și să prezinte cele mai bune practici și experiențe din proiectele finanțate. Scopul general al activităților este acela de a îmbunătăți calitatea și impactul programelor la nivel sistemic. În organizarea sau susținerea unui TCA, Agenția Națională din România are în vedere atât priorități naționale dar și obiective stabilite prin documente strategice (cum sunt Europa 2020 sau Strategia UE pentru tineret).

• (online) Cursul de formare pentru schimburi de tineri - Star of Europe se adresează reprezentanților organizațiilor de tineret interesate să implementeze proiecte de mobilitate pentru lucrătorii de tineret.
• (online) Cursul de formare TYE - Tools for Youth Exchanges se adresează reprezentanților organizațiilor de tineret interesate de proiectele de mobilitate a tinerilor.
• (online) Cursul de formare Youth Leadership for Sustainable Development își propune promovarea principiilor dezvoltării durabile în rândul tinerilor și lucrătorilor de tineret, în contextul în care, alături de digitalizare și includere, sustenabilitatea este o prioritate a actualei generații de programe Erasmus+ și Corpul European de Solidaritate.
• (online) Cursul de formare The Confusion of Inclusion se adresează reprezentanților organizațiilor de tineret interesate de includerea tinerilor cu oportunități reduse în viitoarele proiecte.
• (online) Cursul de formare Creative & Tech Learning Mix reiterează importanța integrării instrumentelor de învățare creativă și tehnologică în activitățile și proiectele adresate tinerilor, dar și în proiectele finanțate prin programele Erasmus+ și Corpul European de Solidaritate.
• (online) Seminarul Activating citizens – municipalities making use of the European Solidarity Corps își propune crearea spațiului și contextului pentru prezentarea oportunităților pe care Corpul European de Solidaritate le oferă în scopul promovării cetățeniei active la nivelul comunităților.
• (online) Cursul de fomare CONNECTION: Youth worker on European Solidarity Corps, are ca obiectiv creșterea calității proiectelor finanțate prin programul Corpul European de Solidaritate și sprijinirea lucrătorilor de tineret în dezvoltarea abilităților cheie necesare în scrierea, dezvoltarea și implementarea de viitoare proiecte.
• (online) Cursul de formare Act Locally, Think Globally: How To Build A Solidarity Project oferă participanților informații cu privire la proiectele de solidaritate finanțate prin Corpul European de Solidaritate.
• (online) Vizita de studiu Fight against gender stereotypes este un eveniment care se adresează reprezentanților unităților de învățământ preuniversitar și care tratează problematica discriminării și a stereotipiei de gen în educația școlară.

Povestea de succes EuroDEMOS: „Societatea Civilă – un Actor Fair Play al Uniunii Europene”

Asociația EuroDEMOS este una dintre cele mai vechi organizații din România. S-a născut odată cu democrația, în anii ’90, la inițiativa unor oameni despre care astăzi vorbim în elogii. Personalități ale vremii, oameni de cultură, iubitori de țară și cu o viziune de invidiat, așa se pot caracteriza cei care au pus cărămizi la fondarea societății civile în România, acum mai bine de 30 de ani. EuroDEMOS a dat cel mai tânăr deputat din Parlamentul României, a creat primele structuri ale elevilor și studenților, a susținut dezvoltarea unora dintre cei mai tineri și rapizi antreprenori, a ajuns ca organizație în AGORA Parlamentului European, a colaborat cu instituții precum OSCE și este „poveste de succes” la nivel european.

„Societatea Civilă – un Actor Fair Play al Uniunii Europene” (Civil Society – a Fair Play Actor of European Union) este un proiect finanțat prin programul Erasmus+ Sport al Uniunii Europene. Un proiect care a avut un impact important în comunitățile partenere și prin rezultate continuă să aibă ecouri și peste ani.

Ce am învățat?

Toate cele mai sus prezentate trebuie însă adunate cu câteva aspecte importante legate de parteneriat și comunicare. Astfel, așa cum reiese din evaluarea experților de la Comisia Europeană, un rol important l-a avut structura consorțiului de parteneri și managementul acestuia. Este esențial pentru reușita proiectului ca partenerii să aibă un istoric de proiecte dezvolate anterior, cum la fel de importantă este comunicarea cu responsabilul de proiect din partea finanțatorului. Reprezentanții Unității Sport din cadrul Comisiei Europene au manifestat deschidere, înțelegere și au oferit suportul necesar în fiecare etapă a proiectului. Profesionalismul acestora în abordarea nevoilor din implementare a reprezentat un factor motivațional.

În concluzie, pentru finalizarea cu bine a unui proiect nu este suficient doar efortul coordonatorului, nici a echipei sale, nici măcar a consorțiului de parteneri, ci a tuturor actorilor care se implică, reunit cu suportul reprezentanților Agenției Europene Executive.

Mulțumită titulaturii „poveste de succes”, Asociația EuroDEMOS a primit onoranta invitație la tradiționala sesiune de informare pentru potențialii solicitanți cu privire la programul Erasmus+ Sport și oportunitățile de finanțare ale acestuia. Sesiunea este organizată la Bruxelles anual de Comisia Europeană și Agenția Executivă pentru Educație, Cultură și Audiovizual (EACEA).

Cu acest prilej Ana-Cristina Zacornea, Președintele Executiv EuroDEMOS, a fost membru al prezidiului sesiunii adresate politicilor europene, prezidiu condus de Șeful Unității de Sport din cadrul Comisiei Europene, domnul Yves Le Lostecque. Membrii ai acestui prezidiu restrâns au fost și: Marija Crnković, Oficiul Central de Stat pentru Sport, Croația; Barbara Silva, Federația Internațională a Automobilului și Artur Sobolewski, Primăria Kielce, Polonia.

Și prin acest proiect, Asociația EuroDEMOS se bucură că a reușit să facă cinste Iașului și României, reprezentând o voce la evenimentele de referință la nivel local, național și european la care este invitată.

#DiscoverEU

Din cauza pandemiei de Covid-19, ambele runde DiscoverEU planificate în 2020 au fost anulate și amânate. Tinerii care au câștigat un permis de călătorie DiscoverEU la runda din noiembrie 2019 vor putea călători până la data de 31 august 2021.

Se pregătește o mega-rundă de 60.000 de tichete de călătorie care va fi lansată în această toamnă, în luna octombrie.

Tinerii care erau eligibili la rundele care au fost anulate, vor avea posibilitatea să participe în mod excepțional la runda din această toamnă. De asemenea, vor putea să participe tinerii care împlinesc 18 ani anul acesta.

Participanții selectați vor putea călători în perioada martie 2022 - martie 2023, pentru o perioadă de 30 de zile.

Tinerii pot să organizeze întâlniri cu alți participanți ai inițiativei DiscoverEU și își pot face planuri comune de călătorie prin intermediul grupului DiscoverEU de pe Facebook. Înscrie-te în grup pentru a beneficia și de experiența și propunerile celorlați tineri călători!

Participanții pot contacta direct contractantul la hello@start-discover.eu.

Programul de Educaţie, Burse, Ucenicie şi Antreprenoriatul Tinerilor (ESAYEP), 2014-2021

Apeluri deschise pentru depunerea candidaturilor de proiecte:

• învățământ preuniversitar - Termen limită pentru depunerea proiectelor – 4 iunie 2021, ora 13.00 (RO);
• învățământ profesional și tehnic (VET) - Termen limită pentru depunerea proiectelor de cooperare și mobilitate – 4 iunie 2021, ora 13.00 (RO);
• învățământ profesional și tehnic (VET) - Termen limită pentru depunerea proiectelor naționale – 18 iunie 2021, ora 13.00 (RO);
• componenta Roma - Termen limită pentru depunerea proiectelor – 4 iunie 2021, ora 13.00 (RO);

Pentru a veni în sprijinul găsirii de parteneri în Norvegia – cu sprijinul partenerului nostru de program din Norvegia, The Norwegian Center for International Cooperation in Education (DIKU) – vă propunem să consultați următoarele pagini de resurse:

• Resurse pentru potențialii promotori de proiect din țările participante la program (în engleză)
• Resurse pentru potențialii parteneri din Norvegia (în norvegiană) – informațiile sunt disponibile și în limba engleză

Învățământ universitar în Erasmus+

Erasmus Open Doors 2021 - #EOD2021 - online

Între 15 și 19 martie a avut loc ediția din acest an a evenimentului Erasmus Open Doors (#EOD). Chiar dacă cele mai multe activități au avut loc în mediul online, studenții și universitățile participante la program au publicat mesaje, fotografii și materiale video despre experiențele lor de mobilitate - adevărate surse de inspirație pentru potențialii viitori „Erasmuși“. Ca de fiecare dată, #EOD a promovat participarea la mobilități, a încurajat potențialii participanți să facă un pas înainte spre ... Erasmus+, iar cele peste 2000 de mesaje au reușit să ajungă la peste 55.000 de persoane.

Unul dintre aceste mesaje a fost transmis de Aida, studentă a Universității Transilvania din Brașov, întoarsă de curând dintr-o mobilitate Erasmus+ de studiu în Polonia: „Am plecat cu gândul că, indiferent de gravitatea situației legate de COVID-19, o să încerc să vizitez, să discut cu oameni noi și să cunosc lucruri pe care nu le-aș fi putut cunoaște în România și așa a fost! Am cunoscut oameni de-a dreptul minunați, de la studenții veniți în Erasmus ca și mine, până la personalul universității gazdă (profesori, student-buddies sau chiar domnul de la intrare la Rectorat). Este o experiență minunată care te face să vezi și altfel de orizonturi, să înțelegi diversitatea umană, să trăiești pe cont propriu fără ajutorul părinților (asta dacă nu o faci deja!), te ajută să îți îmbunătățești stima de sine, iar dacă ești o persoană introvertă, te va face să ieși din propria carapace, lucru de folos pe viitor. Consider că astfel de experiențe te schimbă, cel puțin pe mine m-a schimbat și de abia aștept să pot pleca și într-o mobilitate de practică.”

Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași a organizat Erasmus Open Doors cu prezență fizică, eveniment la care au participat studenți Erasmus care au împărtășit din experiențele lor de studiu și practică în diverse centre universitare din Europa. Studenții au prezentat informații utile despre țările și universitățile gazdă, au vorbit despre viața de zi cu zi și despre datele practice care le-au definit experiența: cazare, transport, detalii despre sistemul de învățământ și de sănătate (orarul, structura modulelor, relația profesor – student), dar și despre problemele întâmpinate. Au fost prezentate și cele mai importante informații privind următoarea rundă de selecție pentru mobilități Erasmus, de la conținutul dosarului de înscriere, până la universitățile cu care UMF Iași a încheiat acorduri de colaborare pentru bursele de studiu și plasament Erasmus, în anul academic 2021-2022.

Pe durata evenimentului, pe pagina de Facebook ErasmusPlusRO, a fost lansat Ghidul „Student Erasmus în vreme de pandemie” care cuprinde informații generale despre opțiunile oferite studenților și care conturează principalele scenarii pentru gestionarea mai bună a mobilităților de studiu sau practică, în această perioadă. În prima săptămână de la lansare, ghidul a fost accesat de peste 600 de ori.

Nu au lipsit nici informațiile utile în special studenților precum aplicația Erasmus+ App, Online Linguistic Support, sprijinul financiar suplimentar pentru participanții din medii defavorizate sau cu nevoi speciale, catalogul Erasmus Mundus sau Digital Opportunities Traineeships.

Sperăm că poveștile și experiențele prezentate să fie picătura de inspirație de care au nevoie cât mai mulți studenți pentru a participa la viitoarele mobilități Erasmus și să auzim și poveștile lor la următoarea ediție a Erasmus Open Doors, în 2022. Erasmus merge mai departe!

Programele Minor: prima lansare a ofertelor educaționale EU-CONEXUS

Programele Minor: prima lansare a ofertelor educaționale EU-CONEXUS

PE 15 IANUARIE, EU-CONEXUS a lansat cursurile de Minors şi le-a urat bun venit primilor 220 studenţi în cadrul “Zilei virtuale de bun venit”

Universitatea Europeană EU-CONEXUS reuneşte şase universităţi membre din Europa: La Rochelle Université (Franţa), Universidad Católica de Valencia (Spania), Universitatea din Zadar (Croaţia), Universitatea de Agricultură din Atena (Grecia), Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti (România) şi Universitatea din Klaipeda (Lituania) şi 3 parteneri asociaţi: Institutul de Tecnologie Waterford (Irlanda), Universitatea din Rostock (Germania) şi Universitatea Frederick (Cipru). Construită în jurul temei Dezvoltării Durabile Inteligente a Zonelor Urbane de Coastă, universitatea îşi propune ca scop crearea de programe comune de studii şi de cercetare. În data de 15 ianuarie a.c. a avut loc ceremonia de bun venit într-o sesiune online în care Jean-Marc Ogier, preşedintele EU-CONEXUS şi Isabella Baer-Eiselt, director executiv al EU-CONEXUS, au urat Bine ați venit celor 220 de studenți din cele 6 universităţi partenere ale primelor două ediţii ale Programele de Minor. Membri ai Consiliului Studențesc au discutat despre principalele obiective ale EU-CONEXUS şi despre rolul studenţilor în proiect, respectiv au prezentat o serie de activităţi şi evenimente planificate pentru studenţi în lunile ce urmează.

Cele două Programe de Minor sunt (1) Minor in Blue Economy and Growth şi (2) Minor in Coastal Development and Sustainable Maritime Tourism. Programele de Minor oferă 19 cursuri din 10 sectoare tematice şi pot fi adaptate şi individualizate conform necesităţilor şi centrelor de interes ale studenţilor.

Ziua de bun venit a reprezentat de asemenea o oportunitate pentru studenți de a se familiariza cu mediul de învăţare online în cadrul unei sesiuni de formare susţinută de Jean-Christophe Burie, director Smart Campus EU-CONEXUS unde au fost adaptate câteva platforme online de învăţare la distanţă (ODL) pentru a permite mobilitatea online şi învăţarea într-o comunitate internaţională din care fac parte profesori și studenți.

informații pentru sprijinirea participanților la mobilități ÎN Marea Britanie

Implicarea și colaborarea cu instituțiile din UK (respectiv organizarea mobilităților către/dinspre) în cadrul proiectelor Erasmus+ poate continua fără impedimente până la finalizarea proiectelor finanțate în cadrul apelurilor 2018, 2019 și 2020 din programul Erasmus+ 2014-2020. La sfârșitul anului trecut, a fost comunicat faptul că UK nu va lua parte la programul Erasmus+ din perioada 2021-2027. Pentru mai multe informații, consultați:

• pagina CE dedicată impactului Brexit asupra Erasmus+;
• îndrumările oferite de Agenția Națională UK, cu privire la perioada de tranziție și schema Turing (care înlocuiește programul Erasmus+ pentru UK începând din acest an);
• cerințele care se aplică cetățeniilor UE care călătoresc în UK;
• pagina unde participanții la mobilități pot verifica dacă au nevoie de viză pentru UK;
• îndrumările oferite de guvernul UK referitoare la noul sistem de imigrare.

Acțiunea Jean Monnet pentru domeniul școlar și pentru învățământul vocațional și tehnic (VET)

Una dintre noutățile anului 2021 o reprezintă acțiunea centralizată Jean Monnet pentru domeniul învățământului preuniversitar. În cadrul acesteia pot fi organizate activități care vor permite profesorilor din școli să-și dezvolte noi abilități, să abordeze în predare teme noi, legate de funcționarea UE, sprijinind astfel o mai bună înțelegere a UE și a organismelor sale. O astfel de categorie de proiecte are ca aplicanți eligibili centrele de formare a profesorilor (universități, Case ale Corpului Didactic). Temele care vor putea fi abordate sunt variate și acoperă istoria și funcționarea UE, arhitectura sa institutională, valorile europene, rolul său în lume și altele. Două documente publicate recent de Comitetul Economic și Social European (CESE) și de Comisia Europeană analizează percepțiile elevilor europeni (inclusiv a celor din România) și pot constitui o bază pentru implementarea unor viitoare proiecte de acest tip.

Studiul CESE vizează percepțiile, cunoștințele și așteptările elevilor cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani referitoare la Uniunea Europeană, în România, Franța, Germania, Italia și Suedia și la școlile europene din Bruxelles, fiind disponibil doar în limba engleză, sub titlul Youngsters and the EU.

Concluziile celor 1053 de răspunsuri ale elevilor români arată că percepția acestora este că beneficiază personal de UE, la fel ca și comunitatea lor locală, raportând că au o cunoaștere bună a instituțiilor UE, dar că rareori învață despre ele la școală și mai mult prin intermediul rețelelor de socializare sau al cercetării pe internet. Elevii români consideră că ar fi util să primească mai multe informații la școală, în special prin lecții bazate pe metode de învățare interactivă. Aproximativ jumătate se consideră europeni, menționând însă că sunt în primul rând români. Majoritatea au prieteni de alte naționalități din UE și acordă importanță învățării altor limbi și despre alte culturi europene.

Compendium-ul elaborat de Comisia Europeană include exemple de bune practici în domeniul educației incluzive și pentru cetățenie și este disponibil doar în limba engleză, sub titlul Compendium of inspiring practices on inclusive and citizenship education.

Dacă sunteți interesați să primiți informări pe tema Teaching EU, vă puteți înscrie într-o bază de date, completând chestionarul de la linkul de mai jos:

Corpul European de Solidaritate

Corpul european de solidaritate este programul Uniunii Europene care se adresează domeniului solidarității, una dintre valorile-cheie pe care se bazează Uniunea Europeană. Lansat în 2016 de fostul președinte al Comisiei, Jean-Claude Juncker, pentru a oferi tinerei generații de europeni opțiuni noi prin care să poată aduce contribuții semnificative societății, în domeniile care contează cel mai mult pentru ei, Corpul s-a transformat între timp într-un punct unic de acces pentru tinerii care doresc să se implice și să acționeze în sectorul solidarității. Participarea la proiecte în cadrul Corpului european de solidaritate permite tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani să se angajeze în activități de solidaritate într-o varietate de domenii, de la sprijinirea persoanelor dezavantajate la acțiuni de mediu (prin voluntariat sau locuri de muncă timp de până la 12 luni, stagii de până la 6 luni și proiecte la nivel local).

Proiectele care beneficiază de sprijinul financiar al Corpului creează un impact pozitiv asupra comunităților din întreaga Europă. Participarea la Corpul european de solidaritate nu înseamnă doar o experiență de lucru sau o aventură. Este o experiență umană de neprețuit care poate avea un impact pozitiv major asupra vieții și perspectivelor de viitor ale fiecărui participant și îi poate ajuta pe unii dintre aceștia să descopere o vocație pentru tot restul vieții lor. „Cred cu tărie că solidaritatea – în Europa sau pe alte continente sau implicând mai multe generații – este ceea ce va ajuta societatea noastră să depășească orice provocare actuală sau viitoare. Acesta este motivul pentru care Comisia propune un Corp european de solidaritate reînnoit și consolidat pentru viitoarea generație de programare, cu un domeniu de aplicare extins care va acoperi și ajutorul umanitar acordat țărilor din afara UE care au nevoie de ajutor. Sunt mândră că le vom oferi tinerilor noștri și mai multe oportunități de a-și arăta solidaritatea cu ceilalți și de a-și folosi timpul și talentul pentru a contribui la construirea societății de mâine, în care ne vom dori cu toții să trăim.“ (Mariya GABRIEL, Comisar european responsabil pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret)

Un nou sondaj SALTO - PI

Avem nevoie de părerea ta! Vrem să știm cum am putea comunica mai clar, mai distractiv și mai potrivit cu tine și cu tinerii din Europa, prin Erasmus+ și prin Corpului european de solidaritate! Te rugăm să ne acorzi câteva minute pentru a ne trimite ideile și propunerile tale! Completează sondajul care te reprezintă cel mai bine până pe 6 aprilie. Află mai multe detalii și ...

Formator digital

A trecut deja un an de când mai toate evenimentele organizate de obicei la munte sau la mare, indoor sau outdoor, în locuri insolite sau exotice, în capitală sau în provincie, au fost înlocuite cu evenimente care se desfășoară pe Zoom, Webex, Click Meeting, Hangouts, Teams sau Google Classroom. Facem referire, desigur, la evenimentele organizate în scop profesional. Și oferta de cursuri de formare și de evenimente care promovează educația și formarea profesională a ANPCDEFP a urmat noile direcții impuse de normele de securitate sanitară, transferând toate evenimentele pe platforma Zoom.

Pe lângă provocările de a re-adapta, schimba sau crea noi designuri de curs, metode și conținuturi care să fie potrivite mediului online, rămân încă deschise subiectele legate de anduranța fiecăruia la noul context. Am descoperit într-adevăr numeroase avantaje ale evenimentelor care se desfășoară online: oricine poate accesa un curs online fără a mai exista limitări legate de transport sau de cazare, acces facil la diverse resurse digitale, flexibilitatea programului, mai puține aspecte logistice. Cei mai norocoși, adică cei cu o baterie bună la laptop și cu semnal bun, ar putea să adauge și avantajul de a participa la cursuri online de la umbra unui copac, dintr-un vârf de munte sau de la malul vreunui lac.

Forțați de apariția virusului Covid 19, tranziția de la evenimentele față în față la evenimentele online s-a făcut destul de brusc. Fie că vorbim din postura de formatori, educatori sau beneficiari de cursuri, putem să afirmăm după un an de zile că nu a existat suficient timp pentru o analiză a tuturor elementelor care să facă această tranziție mai suportabilă.

În situații de criză nu este timp pentru analize elaborate, pentru planificare sau organizare. Soluțiile trebuie să apară repede și să fie funcționale în cel mai scurt timp. Tocmai această situație specială a dus pe alocuri la apariția unei reticențe față de educația online, față de evenimentele de formare în format digital. Însă a fost și este încă soluția cea mai la îndemână.

A fost o adaptare a tuturor, o adaptare rapidă, neplanificată, însă necesară. Toți ne-am confruntat cu dificultăți fie de ordin tehnic (cum folosim noile platforme, cum ne conectăm, ce opțiuni de utilizare există, cum înregistrăm participanții, calitatea conexiunii la internet), fie de ordin material (ce calculatoare, telefoane, tablete avem la dispoziție, conexiune la internet, spațiul de conectare, de realizare a cursurilor), fie de ordin al resurselor umane și al siguranței digitale (disponibilitatea cursanților de a intra online, competențele de a lucra pe suport digital).

La un an de la trecerea în online și de la primele cursuri pe platforma Zoom, suntem cam în același scenariu. Există numeroase studii despre platformele online și modul cum acestea ne-au afectat și ne afectează starea psiho-emoțională și starea fizică. În același timp, se analizează cât de eficient este procesul de învățare, care este capacitatea de concentrare și mai ales cum putem îmbunătăți factorii care influențează calitatea educației în online.

Off-urile, dar și On-urile ultimului an de activitate pe platforma Zoom, încep să apară sub forma unor studii și cercetări (cele mai multe fac referire la termenul de Zoom fatigue), dar și sub forma unor petiții prin care se solicită diverse îmbunătățiri, printre care “Zoom with camera off” sau “free automatic speech captioning for people with hearing loss“).

Exercițiu: Vă recomandăm și în această lună să mergeți cât mai des la poștă - la poșta clasică, nu la poșta electronică și să rămâneți într-un contact sănătos, online și offline, cu cât mai mulți cunoscuți, ba chiar și cu necunoscuți. Trimiteți cât mai multe cărți poștale reale și, dacă nu știți cui să trimiteți, folosiți aplicația PostCrossing - care să vă dea un motiv să mergeți și să cumpărați timbre de la oficiul poștal. Iar, în timp ce așteptați să cumpărați timbrele, reflectați la avantajele și dezavantajele online-ului sau la ce soluții ar fi putut fi găsite dacă nu exista internetul. Ca rezultat al reflecției puteți să scrieți un articol în stil american sau britanic, cu unul dintre titlurile: „10 sfaturi pentru a putea fi concentrat(ă) mai mult de 3 ore pe Zoom” , „9 secrete pe care nu le știai despre cursurile online”, „Învățarea online-de la agonie la extaz” ș.a.m.d.

Certificatul Lingvistic European acordat proiectelor inovatoare în predarea și învățarea limbilor străine

Prioritățile europene pentru acordarea Certificatului Lingvistic European 2021-2022 (II)

Noile priorități europene pentru acordarea Certificatului Lingvistic European 2021-2022 reflectă prioritățile politice ale Comisiei Europene în ansamblu. Acestea deschid oportunitatea de a demonstra modul în care învățarea limbilor străine poate fi legată de marile provocări ale timpului nostru și contribuie la soluții transfrontaliere bazate pe înțelegere și comunicare.

Noua comunicare privind Spațiul european al educației, publicată la 30 septembrie 2020, reflectă cadrul în care se vor manifesta demersurile privind educația și formarea după 2020. Atât „Recomandarea Consiliului privind o abordare cuprinzătoare a predării și învățării limbilor străine”, adoptată în 2019, cât și "Recomandarea Consiliului privind competențele esențiale pentru învățarea pe tot parcursul vieții", adoptată în 2018, fac parte din acest cadru și, prin urmare, trebuie considerate în continuare drept orientări și referințe. Conținutul priorităților de mai jos reflectă obiectivele și acțiunile generale propuse în cadrul Spațiului european al educației.

În perioada 2021-2022, Certificatul Lingvistic European va fi acordat proiectelor din toate domeniile educației și formării care sprijină cel puțin una dintre următoarele priorități europene enumerate mai jos. Prioritățile europene pot fi completate de priorități naționale.

2. Învățarea limbilor străine și promovarea echității, coeziunii sociale și cetățeniei active

Promovarea echității, a coeziunii sociale și a cetățeniei active este unul dintre obiectivele strategice ale cooperării în domeniul educației și formării la nivelul UE. Succesul școlar al tuturor celor care participă la procesul educațional face parte din viziunea privind viitorul educației, care va ghida activitatea de construire a unui Spațiu educațional european funcțional. Acest lucru implică sprijinirea copiilor multilingvi în așa fel încât competențele de care dispun aceștia în utilizarea unor limbi diferite de limba folosită în școală să fie considerate un plus și nu un deficit.

Proiectele candidate pentru atribuirea Certificatului Lingvistic European ar trebui să exploreze modul în care învățarea limbilor străine poate să sprijine cetățenia activă și etica, să încurajeze dezvoltarea competențelor sociale și interculturale, gândirea critică și alfabetizarea mediatică, dintr-o perspectivă de învățare pe tot parcursul vieții. De exemplu, aceste proiecte ar putea oferi oportunități pentru participarea oamenilor la viața democratică, la implicarea socială și civică prin activități de învățare formală sau nonformală, în toate etapele procesului de învățare, pe parcursul întregii vieți. De asemenea, accentul va fi pus pe sensibilizarea și înțelegerea contextului Uniunii Europene, în special în ceea ce privește valorile comune ale UE, principiile unității și diversității, precum și pe abordarea aspectelor legate de patrimoniul social, cultural și istoric.

Această prioritate poate fi integrată în proiectele care promovează „conștientizarea lingvistică” în școli și în instituțiile de învățământ profesional, așa cum este definită aceasta în Anexa la Recomandarea Consiliului din 2019 privind o abordare cuprinzătoare a predării și învățării limbilor străine. Competențele în limba de școlarizare, precum și competențele de utilizare a altor limbi sunt esențiale pentru participarea la viața democratică și pentru implicarea în viața socială și civică. Diversitatea culturală și lingvistică în școli și în societate poate contribui la un mediu de învățare interesant și dinamic, unde limbi diferite pot înflori și îmbogăți un schimb sănătos și o dezbatere dinamică. Pentru referințe suplimentare, a se vedea rezultatele proiectului LISTIAC (Lingvistic Sensitive Teaching in All Classrooms) și proiectele conexe cofinanțate de Centrul European pentru Limbi Moderne al Consiliului Europei - ECML (de exemplu, pe temele „Educație lingvistică și interculturală” sau „Sprijinirea claselor multilingve”)

Concursul Juvens Translatores și-a desemnat câștigătorii

Începând din 2007, Direcția Generală Traduceri a Comisiei Europene organizează în fiecare an concursul Juvenes Translatores, adresându-se elevilor de liceu cu vârsta de 17 ani din toate școlile europene participante. Obiectivul concursului este acela de a promova studiul limbilor străine în școli și de a le oferi tinerilor posibilitatea de a vedea ce înseamnă să fii traducător. În timp, acest eveniment a marcat pozitiv mulți dintre participanți și câștigători. Unii au decis să studieze traducerea la universitate, iar alții au devenit, ulterior, stagiari sau chiar traducători permanenți în cadrul Comisiei.

Tema concursului din acest an a fost „Cum să ținem piept vremurilor dificile - împreună suntem mai puternici” – iar participanții au avut posibilitatea de a alege să traducă din oricare combinație lingvistică alcătuită din 2 limbi oficiale ale UE. Dintre cele 552 de combinații lingvistice posibile, cei aproape 2800 de traducători în devenire au ales să folosească 150 de combinații.

Căștigătoarea din România este Iulia Berciu, elevă la Liceul Teoretic „Ioan Jebelean” din Sânnicolau-Mare, județul Timiș, aflată sub îndrumarea doamnei profesoare Camelia Cucov. La ediția curentă, România a fost reprezentată de 147 de participanți din 33 de școli.

Textul care i-a adus Iuliei premiul începe așa:

În fiecare cireș e un bunic înțelept

Când s-a dat liber la ieșit din oraș, după izolare, mama mi-a spus:

– Ce-ar fi să facem primul drum la cireșul nostru?

Primul drum la cireșul nostru din curtea bunicilor de la țară! Câte lucruri aveam să îi spun mamei! I-am sărit de gât ca atunci când eram mică. Apoi am început să dansez prin casă:

– Cireșule, vin, cireșule, vin iarăși la tiiiineee, și o să-ți spun, și o să-ți spun iar toate secreteleeee!

Eu țopăiam, fața mamei se lumina, în fine, după atâtea săptămâni. Era „zâmbetul acela”, zâmbetul ei bun și frumos. M-am oprit din cântat și am privit-o. Chipul ei părea împuținat de oboseala zilelor și nopților de gardă la spital. Mi-a ghicit gândul și s-a întors spre mine reluându-mi refrenul. Zbieram amândouă de se cutremurau ferestrele.

– Ce mă fac eu cu zăpăcitele astea ale mele, îl aud pe tata. Stătea în ușă și ne privea cu drag. (...)

Webinare adresate educației lingvistice și multilingvismului

EAQUALS (Evaluation and Acreditation of Quality Language Services - Asociația pentru evaluarea și acreditarea serviciilor lingvistice de calitate) a fost fondată în 1991 și este o asociație non-profit înregistrată în Anglia și Țara Galilor. Webinarele și resursele acoperă o serie de teme relevante pentru profesori, formatori de profesori, manageri academici și directori de studii și furnizează studii de caz privind trecerea la livrarea online a cursurilor.

EURYDICE

Rețeaua Eurydice își propune să faciliteze cooperarea europeană în domeniul educației. Publicațiile realizate în cadrul rețelei reprezintă o foarte bună sursă de documentare – prin furnizarea de informații clare, concise, actualizate și bine documentate. Publicațiile Eurydice pot să fie descărcate gratuit.

Educația digitală în școlile din Europa

Prezentul raport Eurydice, Educația digitală în școlile din Europa, pune în lumină două perspective diferite dar complementare ale educației digitale: formarea de competențe digitale relevante pentru elevi și cadrele didactice, pe de o parte, și utilizarea tehnologiilor în scop pedagogic pentru a sprijini, a îmbunătăți și a transforma învățarea și predarea, pe de altă parte.

Raportul acoperă diferite arii ale educației digitale, începând cu o prezentare generală a curriculumului și a rezultatelor învățării legate de competența digitală. Este avută de asemenea în vedere formarea competențelor specifice ale cadrelor didactice în cadrul formării inițiale și pe parcursul carierei didactice, precum și evaluarea competențelor digitale ale elevilor și utilizarea tehnologiilor digitale în scopul evaluării. În sfârșit, raportul aruncă o privire asupra strategiilor și politicilor naționale actuale în domeniul educației digitale în școală. Anexele vin cu informații specifice pe țări, despre curriculum, cadrele de competențe ale cadrelor didactice, strategii la nivel înalt și agenții care sprijină educația digitală în școli.

Raportul acoperă educația digitală la nivel primar și secundar (inferior și superior) general, în anul școlar 2018 – 2019, din cele 38 de țări europene (43 de sisteme de educație) care participă la programul Erasmus+ al UE. Sunt incluse toate cele 28 de state membre UE, precum și Albania, Bosnia și Herțegovina, Elveția, Islanda, Liechtenstein, Muntenegru, Macedonia de Nord, Norvegia, Serbia și Turcia.

Vă recomandăm:

Despre învățare cu Andrew Huberman

Andrew D. Huberman este neurolog, profesor în Departmentul de Neurobiologie al Facultății de Medicină din Universitatea Stanford (SUA).