ANews

Participarea mea la o mobilitate de tip Job Shadowing în cadrul programului Erasmus+ a reprezentat nu doar o etapă de formare profesională, ci și o experiență transformatoare, care mi-a redefinit perspectiva asupra educației moderne. În calitate de ambasador Erasmus, am simțit responsabilitatea de a observa, înțelege și, ulterior, disemina bunele practici întâlnite, contribuind astfel la dezvoltarea unei comunități educaționale mai deschise, inovatoare și conectate la valorile europene. Încă din primele zile, am fost impresionată de atmosfera din instituția gazdă, un mediu educațional incluziv, în care fiecare elev era încurajat să participe activ și să își exprime ideile. Profesorii puneau accent pe învățarea centrată pe elev, pe colaborare și pe dezvoltarea competențelor, nu doar pe transmiterea de informații. Un moment deosebit a fost participarea la o lecție de muzică la clasa a III-a, unde conceptul de tempo a fost predat prin activități de body percussion. Elevii au explorat ritmul folosindu-și propriul corp, transformând lecția într-o experiență interactivă și memorabilă. Am realizat cât de important este să aducem mișcarea și creativitatea în procesul didactic, pentru a facilita învățarea autentică. La orele de limba engleză, am observat un model eficient de învățare colaborativă. Elevii, organizați în grupuri, au lucrat pe teme legate de diferite perioade istorice. Activitățile au inclus descrieri, îmbogățirea vocabularului și prezentări orale. Această abordare nu doar că dezvoltă competențele lingvistice, dar contribuie și la formarea gândirii critice, a spiritului de echipă și a încrederii în sine. Am fost inspirată de modul în care profesorii ghidau discret procesul, oferind elevilor libertatea de a descoperi și de a construi cunoașterea. În cadrul orei de matematică, am asistat la o lecție centrată pe rezolvarea de probleme, unde accentul a fost pus pe proces, nu doar pe rezultat. Elevii au învățat să analizeze datele, să identifice cerința și să aleagă strategii adecvate. Elementul surpriză, descoperirea codului „BRAVO”, a adăugat o dimensiune ludică, demonstrând cât de eficientă poate fi gamificarea în creșterea motivației. Activitățile extracurriculare au completat în mod armonios experiența de învățare. Vizita la muzeu, dedicată Epocii de Gheață, a fost un exemplu excelent de învățare contextualizată. Elevii au interacționat direct cu exponatele, au pus întrebări și au făcut conexiuni interdisciplinare. Această experiență mi-a consolidat convingerea că educația nu trebuie să fie limitată la sala de clasă. Un alt aspect remarcabil a fost integrarea tehnologiei în procesul educațional. În cadrul activităților desfășurate la bibliotecă, elevii au fost introduși în concepte de bază de programare și gândire computațională. Aplicația Quiver a adus un plus de magie, transformând desenele copiilor în animații interactive prin realitate augmentată. În același timp, utilizarea robotului educațional mBot a permis elevilor să experimenteze programarea într-un mod practic și captivant. Aceste instrumente nu doar că dezvoltă competențe digitale, ci stimulează creativitatea și colaborarea. Pe plan personal și profesional, această mobilitate a avut un impact profund. Mi-am dezvoltat capacitatea de a proiecta lecții interactive, de a utiliza metode activ-participative și de a integra tehnologia în mod eficient. De asemenea, mi-am îmbunătățit abilitățile de comunicare interculturală, adaptabilitatea și reflecția asupra propriei practici didactice. Un alt câștig important a fost consolidarea sentimentului de apartenență la o comunitate europeană. Interacțiunea cu profesori din alte țări mi-a oferit o perspectivă mai largă asupra educației și mi-a reamintit că, dincolo de diferențe, împărtășim aceleași valori: respectul pentru diversitate, dorința de progres și angajamentul față de educația de calitate. În plus, această experiență m-a determinat să reflectez asupra priorităților europene actuale. Am conștientizat importanța incluziunii și diversității în educație, necesitatea adoptării unor practici sustenabile și rolul esențial al transformării digitale. Sunt mai motivată ca oricând să promovez aceste valori în activitatea mea didactică și în comunitatea din care fac parte. Mobilitatea de tip Job Shadowing prin Erasmus+ a fost o experiență complexă, care mi-a oferit nu doar cunoștințe și competențe noi, ci și inspirație și motivație pentru a deveni un profesor mai bun. Ca ambasador Erasmus, consider că este datoria mea să împărtășesc această experiență și să încurajez alți colegi să profite de oportunitățile oferite de acest program. Educația europeană se construiește prin astfel de experiențe: prin deschidere, colaborare și dorința de a învăța continuu.

Nicoleta Barbu, Ambasador Erasmus, Școala Gimnazială „Mihai Viteazul” Craiova

Programul Erasmus+ reprezintă astăzi unul dintre cele mai importante instrumente de modernizare a educației europene, oferind școlilor oportunitatea de a dezvolta parteneriate internaționale, de a promova inovația pedagogică și de a consolida competențele profesionale ale cadrelor didactice și ale elevilor. În acest context, Colegiul Național „Frații Buzești” din Craiova a implementat proiectul 2024-1-RO01-KA122-SCH-000240231 „Durabilitate, digitalizare, dezvoltare”, un demers educațional orientat spre incluziune, transformare digitală și sustenabilitate. Proiectul a urmărit trei direcții strategice: dezvoltarea competențelor digitale ale profesorilor și elevilor, crearea unui mediu educațional incluziv și creșterea gradului de conștientizare privind protecția mediului și schimbările climatice. Prin mobilități internaționale, cursuri de formare și activități educaționale inovatoare, participanții au avut posibilitatea de a descoperi modele europene de succes și de a adapta bunele practici la realitățile școlii românești. Experiențele de formare desfășurate în Finlanda, Suedia, Irlanda și Cehia au evidențiat importanța unei educații centrate pe elev, bazate pe colaborare, creativitate și utilizarea inteligentă a tehnologiei. În Finlanda, participanții au descoperit un sistem educațional construit în jurul stării de bine a elevului, al învățării prin experiență și al dezvoltării autonomiei personale. Modelele observate au demonstrat că performanța școlară poate fi susținută prin metode moderne de predare și printr-un climat educațional echilibrat și motivant. Mobilitatea din Suedia, dedicată educației incluzive, a pus accent pe adaptarea procesului educațional la nevoile tuturor elevilor, în special ale celor cu cerințe educaționale speciale. Profesorii au participat la ateliere și studii de caz privind diferențierea instruirii, colaborarea interdisciplinară și utilizarea tehnologiei ca instrument de sprijin pentru incluziune. Experiența a consolidat ideea că școala modernă trebuie să promoveze empatia, respectul pentru diversitate și participarea activă a fiecărui elev. Componenta dedicată sustenabilității și educației climatice, desfășurată în Irlanda, a oferit profesorilor oportunitatea de a integra teme de mediu și schimbări climatice în activitatea didactică prin metode interactive și resurse digitale moderne. Activitățile de formare au contribuit la elaborarea unor proiecte și inițiative concrete, orientate spre responsabilitate ecologică și implicare civică. Participanții au utilizat aplicații digitale, metode colaborative și exemple practice de educație pentru mediu, demonstrând că tehnologia poate deveni un aliat important în protejarea naturii. În cadrul cursului „ICT in Education” din Praga, accentul a fost pus pe dezvoltarea competențelor digitale și pe integrarea tehnologiilor moderne în procesul educațional. Profesorii au explorat aplicații educaționale, instrumente bazate pe inteligență artificială și metode interactive de predare și evaluare, adaptate nevoilor noii generații de elevi. Această experiență a demonstrat că digitalizarea educației nu înseamnă doar utilizarea tehnologiei, ci și transformarea modului în care elevii învață, colaborează și își dezvoltă creativitatea. Un element valoros al proiectului îl reprezintă resursele educaționale realizate în urma mobilităților: tutoriale digitale, proiecte interdisciplinare, fișe de lucru și modele de lecții incluzive pentru matematică și informatică, un ghid Erasmus+. Aceste materiale promovează utilizarea tehnologiei, colaborarea, învățarea activă și adaptarea strategiilor didactice la diversitatea elevilor. Prin implementarea acestui proiect Erasmus+, Colegiul Național „Frații Buzești” din Craiova și-a consolidat dimensiunea europeană și a demonstrat că schimbul internațional de experiență poate genera transformări reale în educație. Impactul proiectului se reflectă nu doar în dezvoltarea competențelor profesionale ale participanților, ci și în crearea unei culturi școlare bazate pe incluziune, digitalizare, sustenabilitate și deschidere către valorile europene.

Prof. Aurora-Mihaela Simon, Colegiul Național „Frații Buzești” Craiova

Pentru mulți dintre elevii Liceului Tehnologic Lupeni, proiectul Erasmus+  (2025-1-RO01-KA122-VET-000322519), „Stagii de practică pentru dezvoltare profesională și personală”, a însemnat mult mai mult decât o experiență educațională. A fost primul zbor cu avionul, prima ieșire din țară, primul contact cu o lume diferită de cea pe care o cunosc de acasă, din Valea Jiului. În spatele fiecărui elev participant există o poveste. Sunt tineri care au crescut într-o comunitate în care oportunitățile nu apar întotdeauna ușor, în care mulți părinți sunt plecați la muncă în străinătate, iar dorul și grija pentru viitor fac parte din viața de zi cu zi. Cu toate acestea, acești elevi au demonstrat că ambiția, seriozitatea și dorința de a reuși pot depăși orice obstacol. Prin stagiile de practică desfășurate în Antalya și Valencia, elevii au avut ocazia să își dezvolte competențele profesionale în domenii precum: mecanică (tehnician mecatronist), turism și alimentație (tehnician în turism), electric (electrician exploatare joasă tensiune), electronică și automatizări (tehnician operator tehnică de calcul). Dar adevărata valoare a proiectului nu se măsoară doar în competențe tehnice sau certificate obținute. Se măsoară în curajul cu care au pășit într-o lume nouă, în încrederea pe care au început să o aibă în propriile forțe și în felul în care au înțeles că visele lor merită să fie urmate. Pentru unii dintre ei, această experiență a însemnat prima dată când au realizat că pot comunica într-o limbă străină, că se pot adapta într-un mediu internațional și că sunt apreciați pentru ceea ce știu și pentru ceea ce pot deveni. Au învățat să fie mai independenți, mai responsabili și mai deschiși către lume. Au descoperit culturi diferite, oameni noi și perspective care le pot schimba viitorul. Erasmus+ a adus elevilor noștri nu doar experiență profesională, ci și speranță. Le-a oferit sentimentul că și ei pot avea șanse reale, că pot construi un drum frumos prin muncă, educație și perseverență. Pentru comunitatea noastră, aceste mobilități reprezintă dovada că educația poate transforma destine și poate deschide uși care păreau imposibil de atins. La finalul proiectului, elevii s-au întors acasă cu mai mult decât bagaje și fotografii. S-au întors cu amintiri care îi vor însoți toată viața, cu mai multă încredere în ei înșiși și cu convingerea că lumea este mai mare, iar viitorul lor poate fi mai luminos decât și-au imaginat vreodată. Erasmus+ deschide porți!

Prof. Dîlja Ingrid / Prof. Vasiu Constanța, Liceului Tehnologic Lupeni

Play Your Cards Right - Cum un parteneriat interdisciplinar a creat un limbaj comun pentru schimbare

Imaginați-vă o masă rotundă la care stau, pentru prima dată, o asistentă medicală de la secția de psihiatrie din Zagreb, un coach financiar din București, un educator nonformal din Lisabona, o asistentă socială dintr-un oraș mic din Spania și un psiholog din România. Fiecare vine dintr-o lume profesională diferită. Fiecare folosește un alt limbaj. Dar toți împărtășesc aceeași frustrare: în fața unui om care se luptă cu dependența de jocuri de noroc, instrumentele lor, oricât de bune, acoperă doar o parte din problemă.

Din această recunoaștere s-a născut Play Your Cards Right (PYCR), parteneriat Erasmus+ KA220-VET coordonat de AEVR — Asociația Educație Pentru Viața Reală (România), alături de ALIAT (România), Produções Fixe (Portugalia), Ayuntamiento de Ceutí (Spania) și Klinika za psihijatriju Vrapče (Croația). Proiectul și-a propus ceva neobișnuit în peisajul VET: să construiască, prin dialog între discipline, o metodologie integrată și experiențială care să pregătească practicienii din prima linie să răspundă holistic, centrat pe persoană și non-directiv.

„Oamenii afectați de dependența de jocuri de noroc cad adesea prin crăpăturile sistemului — nu pentru că profesioniștilor nu le pasă, ci pentru că nu au întotdeauna instrumentele, limbajul sau cadrele comune pentru a răspunde conectat și cu încredere. Această metodologie a fost răspunsul nostru la acest gol. Am făcut vizibilă o problematică ascunsă — ascunsă de comunitate, de familie, de cei care o trăiesc — și am construit, împreună, instrumentele care lipseau." — Silvia Mișu, coach financiar

Rezultatul constă în: cinci capitole tematice - înțelegerea dependenței, coaching financiar, suport comunitar, lucrul cu familiile, facilitare non-directivă - plus 198 de carduri de facilitare bazate pe Ciclul Schimbării, un program de formare online și un raport comparativ de politici publice. Dar ceea ce face această metodologie cu adevărat diferită nu este doar arhitectura ei interdisciplinară, ci și principiile care o traversează: persoana înaintea diagnosticului; respect fără judecată - pentru că rușinea rareori susține schimbarea, dar siguranța și încrederea da; orientare către resurse, nu doar spre deficite; schimbare realistă - recunoscând că progresul nu este niciodată liniar; participare și autonomie; sensibilitate la context - pentru că dificultățile oamenilor sunt modelate de familie, cultură, traumă și condiții economice; și reflexivitate în practică - încurajând practicienii să reflecteze asupra propriilor presupuneri și asupra influenței stigmei în munca lor. Aceste principii nu au fost impuse de sus - sunt un rezultat al practicii comun și au fost articulate colectiv. PYCR nu a fost doar interdisciplinar ca design, ci și ca experiență trăită. De la îngrijire psihiatrică într-un spital clinic din Croația, la educație nonformală și lucru cu tinerii în Portugalia, la servicii sociale municipale într-un orășel din Spania, la coaching financiar pentru adulți vulnerabili în România, la psihoterapeuții care aduc experiența directă a lucrului cu dependența și sănătatea mintală profesioniști din VET, educația adulților, youth work, practică clinică și intervenție psihologică au învățat alături. Au descoperit că domeniile lor, atât de des separate prin granițe instituționale, împart un teren comun: angajamentul de a sprijini oamenii prin tranziții dificile, cu respect și fără judecată. Una dintre cele mai importante lecții: necesitatea structurală a formării profesionale continue (CVET) în domeniul psihosocial. Într-o lume aflată în permanentă schimbare - platforme de gambling online, finanțe digitale, criptomonede, credite cu acces facil - o calificare inițială obținută acum câțiva ani nu mai este suficientă. Practicienii au nevoie de oportunități continue de a-și actualiza cunoștințele, de a învăța tehnici noi, de a reflecta cu colegi din alte discipline. Educația profesională în acest domeniu trebuie înțeleasă ca un proces viu, la fel de dinamic ca provocările pe care încearcă să le adreseze. Vocile partenerilor surprind cel mai bine această transformare:

„Prin elaborarea unui set de instrumente și a unor programe de formare în domeniul intervenției comunitare, ne-am transformat propria abordare multidisciplinară atât în cadrul organizației noastre, cât și în afara acesteia. Nu ne așteptam la o rețea atât de bogată și de extinsă!!” — Isabel Serna

„Acest proiect a fost ca și cum am fi cultivat o floare frumoasă. A-ți dori și a spera e frumos, dar nu e suficient. Abordarea multidimensională a reprezentat o experiență de învățare holistică și motivantă. A fost o călătorie plină de provocări, care a spart multe „bule”. Urmează și alte flori!” — Jo Claeys

“Proiectul a adus o perspectivă mult mai amplă și abilități noi concrete privind abordarea jocurilor de noroc și a dependenței, dar și cum să le împletim pentru a putea crea acel colac emoțional de siguranță și suport în jurul unui om care se luptă cu asta. [...] Împreună, prin astfel de proiecte de sharing, chiar putem deveni fiecare practicieni mai împuterniciți.” — Oana Crăciun

Metodologia și cursul sunt disponibile gratuit online în cinci limbi, cărțile de facilitare sunt produse din materiale reciclate, rețelele profesionale funcționează dincolo de proiect. Dar poate că moștenirea cea mai profundă a PYCR este transformarea umană pe care a catalizat-o. Profesioniști care au intrat în proiect ca experți într-un domeniu îngust au ieșit ca practicieni cu o viziune mai largă, o empatie mai profundă și instrumente concrete pentru o intervenție integrată. Au descoperit că granițele dintre discipline — între coaching financiar și psihoterapie, între lucrul cu tinerii și practica psihiatrică, între educația comunitară și intervenția clinică - sunt mult mai permeabile decât își imaginaseră. Și au găsit, unii în alții, o comunitate de practică care i-a făcut, așa cum a spus Oana, „practicieni împuterniciți”. Așa cum a scris Jo: more flowers to follow.

De la mic la mare, participanţii şi-au exprimat atât nemulţumirile, cât şi aprecierile asupra comunității lor prin jocul 'wall of ideas '. Voluntarii Asociației Comunităţi pentru Tineret (ACT) au pregătit şi o mică expoziţie cu fotografii, unde au prezentat activităţile, atelierele, evenimentele şi momentele de neuitat din exeperienţa lor de până acum, ca exemple de bune practici ale mobilităţii lor în cadrul ESC. Evenimentul a atras nu doar tineri, ci şi persoane de toate vârstele, astfel încât dansurile internaţionale şi mini-jocurile au fost savurate de mulţi trecători. Fiecare voluntar a pregătit câte un dans tradiţional sau specific țării de provenienţă: Portugalia, Georgia, Italia, România, Germania, Suedia, Tunisia şi Franţa. Evenimentul a creat o atmosferă plăcută pentru participanţi, organizatori, chiar și pentru privitori. Asociaţia Comunităţi pentru Tineret activează de mulţi ani în domeniul tineretului, unde continuă să motiveze, să informeze şi să atragă tinerii în a fi cetăţeni activi ai Uniunii Europene. Scopul nostru este să promovăm oportunităţi în rândul tinerilor, astfel încât aceştia să ajungă să facă schimbări în comunitatea locală, în cea europeană şi în cea non-europeană, să implementeze idei sustenabile, inclusive şi de durată, să deschidă porţi, să lupte pentru o lume mai bună.

Impactul unei mobilități Erasmus+ nu se măsoară doar în obiective atinse la finalul programului, ci în transformările pe termen lung pe care le generează în viața participanților. Cel mai important lucru pe care aceștia l-au trăit la Atena a fost descoperirea propriei valori într-un context nou: s-au simțit acceptați, au simțit că prin contribuția lor contează și că sunt capabili să facă lucruri pe care nu le încercaseră înainte. Climatul de siguranță și respect creat de echipa gazdă a permis fiecărui participant să avanseze în ritmul său propriu, să simtă că aduc plus valoare grupului și că efortul lor este recunoscut: prin fiecare sarcină finalizată, fiecare preparat gătit, și fiecare activitate sportivă dusă până la capăt.

Mă simt bucuroasă că fac parte din echipă și că am prezentat România.

Observarea directă a metodelor pedagogice utilizate de partenerii greci și schimbul de bune practici, a demonstrat concret că incluziunea nu este o aspirație abstractă, ci un set de alegeri metodologice concrete care pot fi implementate în orice context. Suntem convinși că astfel de proiecte nu completează marginile sistemului educațional, ele îi redefinesc centrul, demonstrând că incluziunea reală este posibilă, necesară și, mai ales, transformatoare.

Mi-a plăcut că am fost alături de prieteni din Grecia și am făcut activități împreună.

Se vede deschiderea adulților către autonomie și de a încerca lucruri singuri, când mediul înconjurător este unul de suport și înțelegere, și nu de victimizare sau excludere.

Pentru a marca Ziua Europei, sărbătorită pe 9 mai, voluntarii internaționali ai GAL Banat Vest au vizitat școala din Comloșu Mare pentru a le prezenta elevilor țările din care provin. Voluntarii au reprezentat atât țări europene, precum Franța și Lituania, cât și state vecine Europei - Turcia și Georgia. Prin prezentări interactive și jocuri, aceștia le-au împărtășit elevilor tradițiile, limbile și obiceiurile specifice culturilor lor. Evenimentul a avut ca scop promovarea solidarității, a valorilor europene și a înțelegerii reciproce prin intermediul schimbului intercultural. În cadrul prezentării dedicate culturii turce, voluntara, originară din Turcia a prezentat un videoclip atractiv despre orașele, bucătăria tradițională și arhitectura țării. Pentru a face activitatea mai interactivă și pentru a evidenția legăturile dintre culturile noastre, aceasta a explorat împreună cu elevii asemănările lingvistice, prezentând cuvinte comune celor două limbi. Cunoscând popularitatea serialelor turcești în rândul comunității locale, voluntara a încheiat prezentarea cu un joc captivant în care elevii au trebuit să recunoască celebrități turcești. Între timp, voluntara din Georgia și-a început prezentarea cu un videoclip despre cele mai remarcabile atracții din țara sa. Utilizând materiale audio și vizuale, ea le-a prezentat elevilor alfabetul georgian, precum și tradițiile specifice de muzică și dans. În timpul discuției despre bucătăria tradițională georgiană, participanții au descoperit asemănări între preparatele românești și cele georgiene. Pentru a încheia activitatea într-un mod interactiv, voluntara a organizat un joc de tip „Adevărat sau Fals” bazat pe informații despre Georgia, de care elevii s-au bucurat foarte mult. Pentru a prezenta Franța, a fost proiectat un videoclip care evidențiază diversitatea peisajelor specifice. Voluntara le-a oferit elevilor ocazia să descopere o imagine a Franței diferită de stereotipurile cunoscute Ulterior, elevii au participat la un quiz despre clișeele și percepțiile comune legate de această țară, activitate prin care au putut afla mai multe despre cultura franceză într-un mod distractiv și interactiv. Din partea Lituaniei, a fost prezentat un scurt videoclip care evidențiază frumusețea naturii și capitala acesteia, Vilnius. Videoclipul a fost urmat de un quiz interactiv, care a reprezentat o introducere scurtă și distractivă în diferite aspecte ale Lituaniei – de la istoria țării și bucătăria tradițională, până la expresiile amuzante folosite frecvent în viața de zi cu zi. După prezentări, pe holul școlii a fost amplasat un sul mare din hârtie pe care elevii, profesorii și voluntarii și-au încercat talentul. Prin contribuțiile lor, spațiul gol s-a transformat rapid într-o reprezentare vibrantă și colorată a culturii europene. Fiecare contribuție – de la desene inspirate din bucătăriile tradiționale, până la expresii scrise în numeroasele limbi ale Europei – a reflectat diversitatea și bogăția culturilor distincte, dar totodată asemănătoare, ale continentului. Elevii Școlii Gimnaziale Comloșu Mare au transformat clădirea instituției într-o adevărată mini-Europă, fiecare sală de clasă reprezentând o țară. Copiii au depus un efort impresionant, decorând clasele cu prezentări, postere și diverse elemente specifice fiecărei culturi. Unii au ales să își prezinte țările prin preparate culinare, aducând specialități cehe - Trdelník, germane - Schnitzel și Kartoffelsalat, sau italiene - pizza de casă. Alte clase, precum cea care a reprezentat Croația, au ales muzica pentru a evidenția cultura țării, punând în valoare talentul elevilor prin interpretarea unor cântece tradiționale. Evenimentul desfășurat la Școala Gimnazială din Comloșu Mare a fost o zi cu adevărat specială pentru a sărbători Europa, reamintindu-ne tuturor că frumusețea stă în diversitate și cât de norocoși suntem că facem parte din familia Europei.